Tokes publică o listă cu ofiţeri de Securitate, Miliţie ce urmăreau persoane din Biserica Reformată
mediafax.ro
2010.02.16.
Eurodeputatul Laszlo Tokes a făcut publică, marţi, o listă cuprinzând 102 ofiţeri şi subofiţeri din cadrul fostei Securităţi şi ai fostei Miliţii care au activat pentru urmărirea personalului Bisericii Reformate şi a unor persoane din anturajul acestora, în perioada 1975-1989.
Lista dată publicităţii de Laszlo Tokes cuprinde 104 poziţii, însă două nume au fost repetate, "din greşeală", după cum a precizat europarlamentarul.
Numele aparţin unor ofiţeri şi subofiţeri din inspectoratele judeţene de Miliţie şi de Securitate din Covasna, Mureş, Maramureş, Bihor, Timiş, Sălaj, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Braşov, precum şi din structura centrală a Direcţiei Securităţii Statului.
Tokes a menţionat că unii dintre cei care se regăsesc pe listă pot fi decedaţi, însă o mare parte dintre ei sunt pensionari, beneficiind de pensii speciale, iar "cu mare probabilitate mai mulţi ofiţeri din listă şi astăzi sunt activi în cadrul Serviciului Român de Informaţii".
"Am realizat această listă după ce am consultat dosarele privind urmărirea personalului din cadrul Bisericii Reformate, din Episcopia de pe lângă Piatra Craiului, dar nu numai, începând cu anul 1975", a explicat fostul episcop Laszlo Tokes.
El a precizat că, "în total, s-au identificat 154 de ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi de Miliţie care au urmărit personalul Bisericii Reformate, însă 52 de nume aparţin unor securişti şi miliţieni care au activat înainte de anul 1975", fapt pentru care nu au mai fost date publicităţii.
Vezi aici lista prezentată de Laszlo Tokes
Tokes a declarat că gestul său este "o continuare a eforturilor de a aplica lustraţia în bisericile maghiare" şi că acesta vine după ce, de-a lungul ultimilor patru ani, au fost identificaţi şi "aproximativ 30 de turnători şi colaboratori ai fostei Securităţi".
"Este trist că nu se ştie nici acum cine au fost aşa-zişii terorişti de la Revoluţie, că nu se ştie cine a pregătit scenariul de la Târgu Mureş din martie 1990, că nu se ştie cine au fost turnătorii şi, mai ales, este trist că s-a depus un oarecare efort pentru deconspirarea foştilor colaboratori ai Securităţii, dar nu se face nimic pentru deconspirarea foştilor ofiţeri de Securitate", a spus Tokes.
El a declarat că, "fără o lustraţie adevărată şi completă, nu este posibilă o împăciuire socială adevărată" şi a dat ca exemplu faptul că, şi în prezent, ar avea un vecin care a activat în Securitate şi care continuă practici deprinse în acea vreme.
"Şi azi am un vecin pe strada unde locuiesc (strada Libertăţii din Oradea - n.r.) care şi în prezent unelteşte împotriva Bisericii şi încearcă să-i zăpăcească pe cei cu care intră în contact, dintre enoriaşii Bisericii", a spus Tokes.
La întrebările privind identitatea acestei persoane, Tokes a susţinut că nu-şi aminteşte numele, însă a furnizat adresa sa.
De asemenea, întrebat despre numele foştilor informatori ai Securităţii din personalul şi enoriaşii Bisericii Reformate, Tokes a dat exemplul propriului său cumnat, medicul Bartha Tibor, în prezent angajat la Spitalul Central de Ortopedie din Budapesta.
"Acest om, care era căsătorit cu sora mea, şi-a început colaborarea cu Securitatea scriind un raport chiar despre nunta lui. Imediat, în 1990, a plecat din ţară, iar de atunci am predat organelor româneşti peste 200 de rapoarte scrise de el, inclusiv la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi, care ne-a răspuns că nu figurează în evidenţele sale", a spus Tokes.
Lista cu cei 102 ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi de Miliţie care ar fi urmărit personalul Bisericii Reformate între anii 1975-1989 începe cu maiorul Aurel Agache, fost maior de Miliţie în Covasna, ucis în decembrie 1989 de persoane de etnie maghiară care, ulterior, au fost condamnate la închisoare.
"Şi eu am fost suprins să-i găsesc numele maiorului Agache între cei care au urmărit preoţi şi enoriaşi reformaţi", a comentat Tokes.
Dintre cele 102 nume aflate pe lista dată publicităţii de europarlamentarul Laszlo Tokes, 17 sunt ale unor foşti ofiţeri de Securitate şi de Miliţie din judeţul Bihor.
Referitor la deconspirarea foştilor colaboratori şi a foştilor ofiţeri şi subofiţeri care au făcut poliţie politică, Laszlo Tokes a afirmat că "aceste eforturi vor continua" şi că, în luna martie, la iniţiativa sa, se va înfiinţa un for consultativ format din reprezentanţii a patru biserici maghiare din Transilvania, al cărui rol va fi "să unească eforturile de deconspirare".
Din acest for, a precizat Tokes, fac parte reprezentanţii Episcopiei Reformate din Transilvania, ai Episcopiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, ai Bisericii Unitariene din Transilvania şi ai Episcopiei Evanghelice Luterane Maghiare din Transilvania.
Tokes a precizat că "au fost invitaţi să facă parte din acest for consultativ şi reprezentanţii celor patru episcopii romano-catolice maghiare din Transilvania", însă doi dintre aceştia - episcopii din Alba Iulia şi din Satu Mare - au dat un răspuns negativ, iar ceilalţi doi (din Cluj şi Timişoara - n.r.) nu au dat niciun răspuns.
"Cu regret constatăm dezinteresul lor faţă de problemele lustraţiei din Biserică, dar sperăm că ni se vor alătura, totuşi, şi ei", a spus Laszlo Tokes.
mediafax.ro
2010.02.16.
Eurodeputatul Laszlo Tokes a făcut publică, marţi, o listă cuprinzând 102 ofiţeri şi subofiţeri din cadrul fostei Securităţi şi ai fostei Miliţii care au activat pentru urmărirea personalului Bisericii Reformate şi a unor persoane din anturajul acestora, în perioada 1975-1989.
Lista dată publicităţii de Laszlo Tokes cuprinde 104 poziţii, însă două nume au fost repetate, "din greşeală", după cum a precizat europarlamentarul.
Numele aparţin unor ofiţeri şi subofiţeri din inspectoratele judeţene de Miliţie şi de Securitate din Covasna, Mureş, Maramureş, Bihor, Timiş, Sălaj, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Braşov, precum şi din structura centrală a Direcţiei Securităţii Statului.
Tokes a menţionat că unii dintre cei care se regăsesc pe listă pot fi decedaţi, însă o mare parte dintre ei sunt pensionari, beneficiind de pensii speciale, iar "cu mare probabilitate mai mulţi ofiţeri din listă şi astăzi sunt activi în cadrul Serviciului Român de Informaţii".
"Am realizat această listă după ce am consultat dosarele privind urmărirea personalului din cadrul Bisericii Reformate, din Episcopia de pe lângă Piatra Craiului, dar nu numai, începând cu anul 1975", a explicat fostul episcop Laszlo Tokes.
El a precizat că, "în total, s-au identificat 154 de ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi de Miliţie care au urmărit personalul Bisericii Reformate, însă 52 de nume aparţin unor securişti şi miliţieni care au activat înainte de anul 1975", fapt pentru care nu au mai fost date publicităţii.
Vezi aici lista prezentată de Laszlo Tokes
Tokes a declarat că gestul său este "o continuare a eforturilor de a aplica lustraţia în bisericile maghiare" şi că acesta vine după ce, de-a lungul ultimilor patru ani, au fost identificaţi şi "aproximativ 30 de turnători şi colaboratori ai fostei Securităţi".
"Este trist că nu se ştie nici acum cine au fost aşa-zişii terorişti de la Revoluţie, că nu se ştie cine a pregătit scenariul de la Târgu Mureş din martie 1990, că nu se ştie cine au fost turnătorii şi, mai ales, este trist că s-a depus un oarecare efort pentru deconspirarea foştilor colaboratori ai Securităţii, dar nu se face nimic pentru deconspirarea foştilor ofiţeri de Securitate", a spus Tokes.
El a declarat că, "fără o lustraţie adevărată şi completă, nu este posibilă o împăciuire socială adevărată" şi a dat ca exemplu faptul că, şi în prezent, ar avea un vecin care a activat în Securitate şi care continuă practici deprinse în acea vreme.
"Şi azi am un vecin pe strada unde locuiesc (strada Libertăţii din Oradea - n.r.) care şi în prezent unelteşte împotriva Bisericii şi încearcă să-i zăpăcească pe cei cu care intră în contact, dintre enoriaşii Bisericii", a spus Tokes.
La întrebările privind identitatea acestei persoane, Tokes a susţinut că nu-şi aminteşte numele, însă a furnizat adresa sa.
De asemenea, întrebat despre numele foştilor informatori ai Securităţii din personalul şi enoriaşii Bisericii Reformate, Tokes a dat exemplul propriului său cumnat, medicul Bartha Tibor, în prezent angajat la Spitalul Central de Ortopedie din Budapesta.
"Acest om, care era căsătorit cu sora mea, şi-a început colaborarea cu Securitatea scriind un raport chiar despre nunta lui. Imediat, în 1990, a plecat din ţară, iar de atunci am predat organelor româneşti peste 200 de rapoarte scrise de el, inclusiv la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi, care ne-a răspuns că nu figurează în evidenţele sale", a spus Tokes.
Lista cu cei 102 ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi de Miliţie care ar fi urmărit personalul Bisericii Reformate între anii 1975-1989 începe cu maiorul Aurel Agache, fost maior de Miliţie în Covasna, ucis în decembrie 1989 de persoane de etnie maghiară care, ulterior, au fost condamnate la închisoare.
"Şi eu am fost suprins să-i găsesc numele maiorului Agache între cei care au urmărit preoţi şi enoriaşi reformaţi", a comentat Tokes.
Dintre cele 102 nume aflate pe lista dată publicităţii de europarlamentarul Laszlo Tokes, 17 sunt ale unor foşti ofiţeri de Securitate şi de Miliţie din judeţul Bihor.
Referitor la deconspirarea foştilor colaboratori şi a foştilor ofiţeri şi subofiţeri care au făcut poliţie politică, Laszlo Tokes a afirmat că "aceste eforturi vor continua" şi că, în luna martie, la iniţiativa sa, se va înfiinţa un for consultativ format din reprezentanţii a patru biserici maghiare din Transilvania, al cărui rol va fi "să unească eforturile de deconspirare".
Din acest for, a precizat Tokes, fac parte reprezentanţii Episcopiei Reformate din Transilvania, ai Episcopiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, ai Bisericii Unitariene din Transilvania şi ai Episcopiei Evanghelice Luterane Maghiare din Transilvania.
Tokes a precizat că "au fost invitaţi să facă parte din acest for consultativ şi reprezentanţii celor patru episcopii romano-catolice maghiare din Transilvania", însă doi dintre aceştia - episcopii din Alba Iulia şi din Satu Mare - au dat un răspuns negativ, iar ceilalţi doi (din Cluj şi Timişoara - n.r.) nu au dat niciun răspuns.
"Cu regret constatăm dezinteresul lor faţă de problemele lustraţiei din Biserică, dar sperăm că ni se vor alătura, totuşi, şi ei", a spus Laszlo Tokes.
2 megjegyzés:
Am adresat un memoriu europarlamentarului László Tőkés în vederea clarificării apariţiei numelui ofiţerului de miliţie Agache Aurel pe lista celor care au urmărit persoane din cadrul Bisericii Reformate.
Dacă tot aruncăm nume pe piaţă, doar aşa ca să ne aflăm în treabă atunci nu am făcut nimic. De aceea este necesar ca lucrurile să fie complet scoase la iveală. Să vedem despre ce e vorba cu exactitate, nu crâmpeie de informaţii puse într-un anume context. Memoriul sună aşa:
Domnule László Tőkés,
Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, în calitate de fiu al ofiţerului de miliţie, colonel post mortem Agache Aurel , vă adresez acest memoriu, în virtutea dreptului la informare şi a dreptului de restabilire a integrităţii memoriei unei persoanei decedate, cu rugămintea de a face clarificările necesare în urma publicării unei liste pe care aţi dat-o publicităţii, referitoare la ofiţerii de miliţie şi securitate care urmăreau persoane din Biserica Reformată.
Cap de afiş al acestei liste este tatăl meu, ofiţerul de miliţie Agache Aurel, despre care se menţionează că ar fi urmărit aceste persoane în anul 1988.
Fac menţiunea că tatăl meu în anul 1988 îndeplinea funcţia de şef al miliţiei din oraşul Baraolt. Dat fiind notorietatea numelui tatălui meu, chiar distinsul domn europarlamentar a spus textual: “Şi eu am fost suprins să-i găsesc numele maiorului Agache între cei care au urmărit preoţi şi enoriaşi reformaţi”.
Întrucât din lista enumerată nu reiese situaţia concretă a urmăririi efectuate de ofiţerul de miliţie Agache Aurel, vă solicit în mod respectuos să-mi comunicaţi, în scris, un răspuns la următoarele întrebări:
1. Care sunt persoanele din cadrul Bisericii Reformate pe care ofiţerul de miliţie Agache Aurel le-a urmărit ?
2. Care era natura activităţii de urmărire efectuată de ofiţerul de miliţie Agache Aurel (religioasă, politică, economică, civilă, penală, etc)?
3. Care era scopul pentru care aceste persoane au fost urmărite de ofiţerul de miliţie Agache Aurel?
4. Care au fost efectele concrete ale urmăririi persoanelor respective de către ofiţerul de miliţie Agache Aurel?
5. Puteţi enumera care au fost drepturile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe care ofiţerul Agache Aurel le-a încălcat, acestor persoane cu ocazia procedurilor de urmărire constatate?
6.Există elemente de poliţie politică care pot fi constatate cu ocazia urmăririi acelor persoane de către ofiţerul de miliţie Agache Aurel?
7. O întrebare personală: de ce domnul László Tőkés este surprins că ofiţerul de miliţie Agache Aurel ar fi efectuat activităţi de urmărire a unor persoane din cadrul bisericii reformate?
Menţionez că potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ofiţerul de miliţie Agache Aurel nu a colaborat cu organele fostei securităţi comuniste ca poliţie politică, conform deciziei C.N.S.A.S. nr. 1113 din 31.10.2006.
Vă mulţumesc în mod anticipat pentru promptitudinea răspunsului.
În nume personal şi în numele ofiţerului de miliţie Agache Aurel
Agache Aurel Dionisie
Cotidianul de stanga din Ungaria, Nepszava ("Vocea Poporului") scrie despre memoriul lui Agache Aurel Dionisie:
"Apám nem volt a Securitate besúgója"
http://www.nepszava.hu/articles/article.php?id=259814
Megjegyzés küldése