Pogoramant pe spaga

Pogoramant pe spaga

Romania Libera

Marius Vasileanu

Vineri, 22 Ianuarie 2010

Zilele trecute un apropiat mi-a relatat o intamplare semnificativa. Un tanar cuplu intentiona sa faca nunta, din motive administrative, taman in postul Pastelui. Cum oamenii erau romani dintr-aceia care se declara crestini, dar merg la biserica din an in Pasti, au apelat la expertiza unui preot care le-a spus asa: dragii mei, nu se fac nunti in aceasta perioada, dar puteti rezolva problema – mergeti la episcop, faceti "o donatie" si primiti dezlegare. Cu alte cuvinte, urma sa-si cumpere exceptia de la regula.

Aceste exceptii se numesc in limbajul crestin ortodox "pogoraminte", numai ca nu se obtin pe bani, ci – se spune in nenumarate scrieri teologice de mare frumusete – sunt expresii ale milei si dragostei lui Dumnezeu transmise printr-un ierarh sau preot. Exemplu: esti bolnav si nu poti tine post – in mod evident "primesti dezlegare", cu alte cuvinte esti iertat de la asprimea unei asceze de care corpul tau nu este capabil. Instrumentul acesta numit pogoramant are o intreaga istorie in crestinismul rasaritean. Problema este ca pogoramantul isi pierde profundele sensuri duhovnicesti, spirituale, in clipa in care este acordat din motive politice sau financiare. si se petrece adesea chiar in zilele noastre. Vin iarasi cu un exemplu, asemanator: in general, nu se fac slujbe de cununie in bisericile unor manastiri vechi macar din ratiuni care tin de protectia monumentelor istorice. Cu toate acestea, periodic, cu dezlegare de la ierarh, te pomenesti cu nunti unde te-astepti mai putin. Presiunea autoritatilor politice isi spune cuvantul. Alteori este vorba pur si simplu de spaga data episcopului. Este binecunoscut exemplul "incoronarii" unui asa-numit rege, eveniment petrecut tocmai la Manastirea Curtea de Arges. Explicatiile date atunci au fost penibile balbe, ierarhul locului facandu-se ca ploua si dand vina pe preoti – inca o pata greu de sters de pe imaginea Bisericii Ortodoxe Romane (BOR). Desigur, DNA-ul nu se poate ocupa decat de infractiunile lumesti ale membrilor clerului. Ma intreb insa, de ce nu sunt mediatizate niciodata, macar la bilantul finalului de an, alaturi de evidentele si bogatele impliniri, si abaterile depistate si sanctionate de organismele interne ale BOR?? Desigur, veti spune, din masuri de protectie. De acord, numai ca, personal, as fi primul care sa apar Biserica (alaturi de numerosi alti jurnalisti) in cazul unor atacuri neprincipiale, caci, stim bine, coruptie exista in interiorul tuturor cultelor. Dar cum BOR este majoritara, cazurile de coruptie existente in sanul sau sunt mult mai vizibile. S-a pomenit vreodata la cumintelul post de televiziune Trinitas ori in Ziarul Lumina sa fie abordate si astfel de subiecte? Sau in alte reviste bisericesti? Evident, nu. si este regretabil, caci, pentru a putea supravietui imenselor incercari ale vremii, BOR are o acuta nevoie de transparenta.

DREPT LA REPLICĂ - INSINUĂRI GRATUITE

Basilica.ro
22-01-2010

În legătură cu opiniile exprimate de domnul Marius Vasileanu în editorialul cu titlul „Pogorământ pe şpagă”, apărut în suplimentul Aldine al cotidianului România Liberă de astăzi, 22 ianuarie 2010, precizăm:

Probabil, din cauza lipsei de inspiraţie pentru editorialele pe care le publică săptămânal în suplimentul Aldine al cotidianului România Liberă, domnul Marius Vasileanu dovedeşte - încă o dată - puţin profesionalism, dar multă patimă prin construirea unor situaţii ipotetice plecând de la cazuri izolate ca pretext pentru generalizări tendenţioase.

Îl informăm pe domnul Vasileanu că în privinţa rânduielilor bisericeşti referitoare la oficierea tainei Sfintei Cununii, în fiecare eparhie a Patriarhiei Române, Permanenţele Consiliilor eparhiale au stabilit principii clare de acordare a dispenselor pentru situaţii excepţionale, nu motivate de bani, ci din raţiuni pastorale, însă nu în Postul Sfintelor Paşti, ci doar în alte perioade de post.

Referitor la insinuările domnului Marius Vasileanu legate de acte de corupţie din Biserică, îi reamintim faptul că, atunci când sunt descoperite astfel de cazuri, autorităţile bisericeşti dispun cercetarea lor şi iau măsurile disciplinare prevăzute de regulamentele bisericeşti.

Cât priveşte acuzaţia lipsei de transparenţă asupra cazurilor de indisciplină, îi recomandăm jurnalistului de la România Liberă să citească mai atent chiar cotidianul Ziarul Lumina care publică anual, după şedinţa Consiliului Naţional Bisericesc, referatul Cancelariei Sfântului Sinod unde se menţionează statistic numărul de caterisiri şi al altor pedepse aplicate de instanţele de judecată bisericeşti în anul anterior pe cuprinsul Patriarhiei Române, transparenţă ce nu se practică în trusturile de presă laice.

După ce am parcurs editorialul domnului Marius Vasileanu, ne-am întrebat de ce oare domnia sa continuă obsesiv să acuze fără probe şi fără să se documenteze în mod temeinic asupra subiectelor abordate, ca şi când ar scrie la comandă sau din răzbunare şi frustrare în relaţia sa cu Biserica.

Ar fi mai bine ca domnul Marius Vasileanu, când se ocupă de tema corupţiei, să o studieze începând chiar din ograda presei, breaslă din care pretinde că face parte şi apoi să dea lecţii altora.


BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE