Osmoza iudeo-crestina

Osmoza iudeo-crestina

Tesu Solomovici

Atentionez faptul ca in ziua in care inaltele autoritati romanesti inaugurau festiv "Monumentul Holocaus­tului din Romania", pe alte paliere avea loc lansarea noului numar al publicatiei "Cuvantul legionar", de parca neo-legionarii romani de astazi nu se impacau cu festivitatea funerara inchinata memoriei victimelor evrei si tigani din anii celui de-al II-lea Razboi Mondial. Dr. Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, mi-a marturisit ca se va adresa Procuraturii, dar din felul cum vorbea, intelegeam ca nu-si pune mari sperante in demersul justitiei. Pur si simplu, Procuratura nu-i ia in serios pe fanii de astazi ai lui Corneliu Zelea-Codreanu si Horia Sima, implicit nici nu reactioneaza la plangerile evreiesti. "Exista insa romani carora le pasa", mi-a spus Vainer, punandu-mi in brate cartea "Fratii mai mari. Intalniri cu iudaismul" a profesorului clujean Andrei Marga, lucrare tiparita de Editura Hasefer si lansata de "Ziua Holocaustului". Ca om de actiune, profesorul Marga a fost implicat in multe initiative institutionale de anvergura, de pilda infiintarea Institutului de Cercetare a Istoriei si Culturii evreilor din Romania "Dr Moshe Carmilly", introducerea studiului Holocaustului ca grup distinct de lectii in curriculumul scolar si organizarea "Societatii Culturale Romano-Israeliene".

In aria cercetarilor stiintifice, se reliefeaza preocuparea constanta a filosofului pentru tema osmozei lumii crestine cu iudaismul. Lumea crestina a luat tarziu in seama aceasta osmoza, spune Marga. Abia in secolul XX, iudeii sunt considerati drept "Frati ai crestinilor" (Papa Ioan al XXIII), ca "Frati mai mari", ca "Frati de predilectie" (Papa Ioan Paul al II), iar Iisus este privit in cele din urma ca "Iisus Israelitul" (Papa Benedict al XVI). Suficient pentru Marga sa sustina ca astazi suntem in cursul unei triple schimbari majore: "Recunoasterea lui Iisus istoric, (alaturi de Iisus escatologic), recunoasterea lui Iisus ca fiu al poporului evreu si parte a iudaismului si recunoasterea crestinismului si iudaismului ca dezvoltarea a aceleiasi religie, axata pe Judecata de apoi in fata lui Dumnezeu". Din acest punct de vedere, suntem primele generatii care traiesc aceasta tripla recunoastere. Cotitura spre aceasta noua si, de altfel, singura sprijinita de datele istorice, concepere a relatiilor cu iudaismul si bogata mostenire civilizatoare evreiasca are in Andrei Marga un premergator. Stradania carturarului clujean intru lamurirea dramei emanciparii romanesti si europene a evreilor, a elucidarii mostenirii evreiesti a Romaniei si Europei in genere, si clarificarii osmozei dintre crestinism si iudaism, cu actiunile educative corespunzatoare, mi se par benefice. E prea mult pentru un singur om? Poate, dar o vorba rabinica spune "Nu trebuie sa termini treaba, dar nu esti liber sa te sustragi de la a face". Travaliul stiintific si actiunile vor continua, e de sperat ca si alti carturari vor fi atrasi de temele cercetarii profesorului Marga, din directia caruia nu e pentru prima oara cand auzim ca, in fata lui Dumnezeu, iudeul si crestinul sunt lucratori la aceeasi opera. "Declaratia de la Seelisberg" (1947) reamintea, in acest sens, ca preceptul fundamental al crestinismului, iubirea de Dumnezeu si iubirea de aproape, formulat de Vechiul Testament si confirmat de catre Iisus, constituie o obligatie atat pentru crestini, cat si pentru evrei, in toate relatiile umane, fara exceptie.