În România, votul trece pe la uşa bisericii, comentează AFP
Mediafax
Numeroşi candidaţi la alegerile prezidenţiale din România dau dovadă de o religiozitate ostentativă în această ţară majoritar ortodoxă, unde zeci de ani, în timpul regimului comunism, afişarea credinţei în Dumnezeu nu era privită cu ochi buni, comentează AFP.
Preşedintele în exerciţiu, liberal-democratul Traian Băsescu, sau principalul său contracandidat, social-democratul Mircea Geoană, se închină în mod vizibil înainte de a intra pe scenă la mitingurile electorale.
Ei au mers de mai multe ori la diferite biserici, ascultând slujba cu o expresie gravă şi primind binecuvântarea prelaţilor, de cele mai multe ori în prezenţa camerelor de luat vederi.
"Oamenii politici folosesc această (strategie) pentru a câştiga capital de imagine în această ţară unde Biserica se bucură de mult respect", explică pentru AFP sociologul Mircea Chivu.
În timp ce 87 la sută dintre români s-au declarat ortodocşi la ultimul recensământ, ar fi de neconceput să îşi afirme ateismul dacă vor să câştige voturi.
Astfel, în cadrul unei dezbateri televizate înaintea alegerilor prezidenţiale din 1996, candidatul creştin-democrat Emil Constantinescu l-a întrebat pe preşedintele în exerciţiu din perioada respectivă, Ion Iliescu, dacă are credinţă în Dumnezeu.
Fost oficial de rang înalt în Partidul Comunist, Iliescu a încercat să ocolească răspunsul. Potrivit analiştilor, stânjeneala evidentă a acestuia din urmă i-a convins pe mulţi indecişi să voteze pentru Constantinescu, cel care a şi câştigat scrutinul.
De atunci, toate ocaziile religioase, de la inaugurarea de biserici la hirotonisirea prelaţilor, sunt bune pentru oamenii politici în căutare de popularitate. Şi aceasta chiar cu riscul de a-şi atrage furia credincioşilor, nemulţumiţi să vadă liderii politici trecând în faţa lor fără să stea la coadă pentru a intra în biserici.
Criticând declaraţiile liderului opoziţiei, Mircea Geoană, editorialistul cotidianului Gândul, Cristian Tudor Popescu, se întreabă asupra motivelor. "Fac acest lucru pentru a li se ierta păcatele sau pentru a face enorme semne ale crucii, în faţa camerelor de luat vederi, ştiind că acest lucru place electoratului?".
La rândul său, Biserica Ortodoxă îşi afişează "neutralitatea politică" şi dă asigurări că nu poate împiedica niciun credincios să participe la slujbă.
Dacă o decizie a Sfântului Sinod autorizează preoţii să candideze la posturi de consilieri judeţeni, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, dă asigurări pentru AFP că "nu este vorba despre a face politica partidelor, ci pe cea a comunităţilor".
Analiştii denunţă o altă "confuzie" între stat şi Biserica Ortodoxă, întreţinută "în special de oamenii poitici", în pofida statutului laic al ţării.
"În momentul în care preşedintele României, deci al tuturor românilor, îi sărută mâna patriarhului ortodox, el pune statul într-o situaţie de subordonare faţă de Biserică", susţine politologul Cristian Pârvulescu, referindu-se la momentul depunerii jurământului de către Băsescu.
În 2006, o plângere depusă de un profesor care le cere autorităţilor să retragă icoanele din şcoli a generat o dezbatere fără precedent în România. După mai multe decizii juridice contradictorii, Curtea Supremă a tranşat în mai, în favoarea menţinerii simbolurilor religioase.
Mediafax
Numeroşi candidaţi la alegerile prezidenţiale din România dau dovadă de o religiozitate ostentativă în această ţară majoritar ortodoxă, unde zeci de ani, în timpul regimului comunism, afişarea credinţei în Dumnezeu nu era privită cu ochi buni, comentează AFP.
Preşedintele în exerciţiu, liberal-democratul Traian Băsescu, sau principalul său contracandidat, social-democratul Mircea Geoană, se închină în mod vizibil înainte de a intra pe scenă la mitingurile electorale.
Ei au mers de mai multe ori la diferite biserici, ascultând slujba cu o expresie gravă şi primind binecuvântarea prelaţilor, de cele mai multe ori în prezenţa camerelor de luat vederi.
"Oamenii politici folosesc această (strategie) pentru a câştiga capital de imagine în această ţară unde Biserica se bucură de mult respect", explică pentru AFP sociologul Mircea Chivu.
În timp ce 87 la sută dintre români s-au declarat ortodocşi la ultimul recensământ, ar fi de neconceput să îşi afirme ateismul dacă vor să câştige voturi.
Astfel, în cadrul unei dezbateri televizate înaintea alegerilor prezidenţiale din 1996, candidatul creştin-democrat Emil Constantinescu l-a întrebat pe preşedintele în exerciţiu din perioada respectivă, Ion Iliescu, dacă are credinţă în Dumnezeu.
Fost oficial de rang înalt în Partidul Comunist, Iliescu a încercat să ocolească răspunsul. Potrivit analiştilor, stânjeneala evidentă a acestuia din urmă i-a convins pe mulţi indecişi să voteze pentru Constantinescu, cel care a şi câştigat scrutinul.
De atunci, toate ocaziile religioase, de la inaugurarea de biserici la hirotonisirea prelaţilor, sunt bune pentru oamenii politici în căutare de popularitate. Şi aceasta chiar cu riscul de a-şi atrage furia credincioşilor, nemulţumiţi să vadă liderii politici trecând în faţa lor fără să stea la coadă pentru a intra în biserici.
Criticând declaraţiile liderului opoziţiei, Mircea Geoană, editorialistul cotidianului Gândul, Cristian Tudor Popescu, se întreabă asupra motivelor. "Fac acest lucru pentru a li se ierta păcatele sau pentru a face enorme semne ale crucii, în faţa camerelor de luat vederi, ştiind că acest lucru place electoratului?".
La rândul său, Biserica Ortodoxă îşi afişează "neutralitatea politică" şi dă asigurări că nu poate împiedica niciun credincios să participe la slujbă.
Dacă o decizie a Sfântului Sinod autorizează preoţii să candideze la posturi de consilieri judeţeni, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, dă asigurări pentru AFP că "nu este vorba despre a face politica partidelor, ci pe cea a comunităţilor".
Analiştii denunţă o altă "confuzie" între stat şi Biserica Ortodoxă, întreţinută "în special de oamenii poitici", în pofida statutului laic al ţării.
"În momentul în care preşedintele României, deci al tuturor românilor, îi sărută mâna patriarhului ortodox, el pune statul într-o situaţie de subordonare faţă de Biserică", susţine politologul Cristian Pârvulescu, referindu-se la momentul depunerii jurământului de către Băsescu.
În 2006, o plângere depusă de un profesor care le cere autorităţilor să retragă icoanele din şcoli a generat o dezbatere fără precedent în România. După mai multe decizii juridice contradictorii, Curtea Supremă a tranşat în mai, în favoarea menţinerii simbolurilor religioase.
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése