Justiţie de România. O fundaţie bisericească privată a primit moca aproximativ 200.000 ha de pădure
Adevarul
Irma Huculici
15 sep 2010
O instanţă din România a împroprietărit cu peste 160.000 hectare de pădure o fundaţie umanitară bisericească, fundaţie de drept privat care revendică un patrimoniu imobiliar inestimabil din proprietatea statului. Nici bogaţii Europei nu au în proprietate o asemenea suprafaţă de pădure, susţin specialiştii silvici.
Fundaţia, extrem de controversată, a revendicat în instanţă peste 190.000 ha de pădure. În prezent, Statul Român, prin Ministerul de Finanţe, trebuie să pună la dispoziţia acestei fundaţii bisericeşti o suprafaţă de 166.813 ha de vegetaţie forestieră.
Aceeaşi instanţă s-a pronunţat şi asupra cererii privind retrocedarea clădirilor construite de statul român după 1949, fundaţia revendicând peste 160 de clădiri. Interesant este faptul că această fundaţie apără cauza unor persoane fizice, membrii fondatori ai unei fundaţii umanitare de drept privat şi nu ai unei instituţii de cult ortodox, spun cei care reprezintă silvicultorii.
Mai mult, fundaţia a scos de la impozitare veniturile obţinute de pe 90.000 ha din suprafaţa unui judeţ din România cu ajutorul unei ordonanţe de urgenţă, nr.100 din 16 noiembrie 2004, privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor în proprietatea unei Arhiepiscopii care apără interesele respectivei fundaţii bisericeşti.
Conform unor documente de predare – primire, Arhiepiscopia se angaja ca veniturile obţinute prin valorificarea în condiţiile legii a produselor lemnoase şi nelemnoase ale fondului forestier să fie utilizate pentru acoperirea cheieltuielilor de administrare şi gospodărire în regim silvic a pădurilor, precum şi pentru finanţarea activităţilor de restaurare, întreţinere şi conservare a patrimoniului.
După zicala: fă ce zice, nu ce face popa
Numai că aproximativ 200.000 de hectare de pădure au intrat în posesia fundaţiei bisericeşti şi aceasta nu mai plăteşte niciun impozit pentru veniturile obţinute. Din fonduri nu s-au plătit salariile popilor, călugărilor, văduvelor lor, nu s-au dat bani pentru şcoli, acestea fiind acordate de către Statul Român, care este chemat în judecată. Ce s-a făcut cu toţi banii obţinuţi de la pădure? O întrebare retorică. Nu s-au restaurat monumente şi nici nu au fost organizate acţiuni de asistenţă socială la cămine de bătrâni sau la copii abandonaţi, aşa cum prevede în documentele ce poartă semnătura arhiepiscopului care a dat în judecată statul român.
Fundaţia, conform actului contitutiv avea 27 de membri fondatori, persoane fizice, din care au mai rămas 22. O parte dintre ei nici nu există cu aceste nume şi prenume ca persoane fizice române.
Şi mai interesant este faptul că, fundaţia umanitară bisericească, înfiinţată în anul 2000 este o persoană juridică de drept privat. Această fundaţie se pretinde succesoarea fundaţiei înfiinţată în anul 1925 de către Statul Român, prin lege specială, ca persoană juridică de drept public, astfel, scopul declarat al celor două fundaţii este diferit.
În plus, o fundaţie nu poate fi proprietarul unui patrimoniu, după cum nici organul de conducere, numit fondator, nu poate revendica patrimoniul unei fundaţii, pus la dispoziţia acesteia de către fondator. Ori, conform documentelor pe care le vom publica zilele următoare, cele peste 190 de mii de ha de pădure nu au constituit fondul acestei fundaţii, ci au constituit patrimoniul fundaţiei, patrimoniu constituit de către statul român în calitate de proprietar.
Întreaga anchetă despre megaoperaţiunea arhiepiscopală şi care este impactul pierderii din averea statului asupra silviculturii româneşti, zilele următoare pe adevarul.ro
Adevarul
Irma Huculici
15 sep 2010
O instanţă din România a împroprietărit cu peste 160.000 hectare de pădure o fundaţie umanitară bisericească, fundaţie de drept privat care revendică un patrimoniu imobiliar inestimabil din proprietatea statului. Nici bogaţii Europei nu au în proprietate o asemenea suprafaţă de pădure, susţin specialiştii silvici.
Fundaţia mai revendică şi peste 160 de clădiri, majoritatea sedii de cantoane sau ocoale silvice.
Fundaţia, extrem de controversată, a revendicat în instanţă peste 190.000 ha de pădure. În prezent, Statul Român, prin Ministerul de Finanţe, trebuie să pună la dispoziţia acestei fundaţii bisericeşti o suprafaţă de 166.813 ha de vegetaţie forestieră.
Aceeaşi instanţă s-a pronunţat şi asupra cererii privind retrocedarea clădirilor construite de statul român după 1949, fundaţia revendicând peste 160 de clădiri. Interesant este faptul că această fundaţie apără cauza unor persoane fizice, membrii fondatori ai unei fundaţii umanitare de drept privat şi nu ai unei instituţii de cult ortodox, spun cei care reprezintă silvicultorii.
Mai mult, fundaţia a scos de la impozitare veniturile obţinute de pe 90.000 ha din suprafaţa unui judeţ din România cu ajutorul unei ordonanţe de urgenţă, nr.100 din 16 noiembrie 2004, privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor în proprietatea unei Arhiepiscopii care apără interesele respectivei fundaţii bisericeşti.
Conform unor documente de predare – primire, Arhiepiscopia se angaja ca veniturile obţinute prin valorificarea în condiţiile legii a produselor lemnoase şi nelemnoase ale fondului forestier să fie utilizate pentru acoperirea cheieltuielilor de administrare şi gospodărire în regim silvic a pădurilor, precum şi pentru finanţarea activităţilor de restaurare, întreţinere şi conservare a patrimoniului.
După zicala: fă ce zice, nu ce face popa
Numai că aproximativ 200.000 de hectare de pădure au intrat în posesia fundaţiei bisericeşti şi aceasta nu mai plăteşte niciun impozit pentru veniturile obţinute. Din fonduri nu s-au plătit salariile popilor, călugărilor, văduvelor lor, nu s-au dat bani pentru şcoli, acestea fiind acordate de către Statul Român, care este chemat în judecată. Ce s-a făcut cu toţi banii obţinuţi de la pădure? O întrebare retorică. Nu s-au restaurat monumente şi nici nu au fost organizate acţiuni de asistenţă socială la cămine de bătrâni sau la copii abandonaţi, aşa cum prevede în documentele ce poartă semnătura arhiepiscopului care a dat în judecată statul român.
Fundaţia, conform actului contitutiv avea 27 de membri fondatori, persoane fizice, din care au mai rămas 22. O parte dintre ei nici nu există cu aceste nume şi prenume ca persoane fizice române.
Şi mai interesant este faptul că, fundaţia umanitară bisericească, înfiinţată în anul 2000 este o persoană juridică de drept privat. Această fundaţie se pretinde succesoarea fundaţiei înfiinţată în anul 1925 de către Statul Român, prin lege specială, ca persoană juridică de drept public, astfel, scopul declarat al celor două fundaţii este diferit.
În plus, o fundaţie nu poate fi proprietarul unui patrimoniu, după cum nici organul de conducere, numit fondator, nu poate revendica patrimoniul unei fundaţii, pus la dispoziţia acesteia de către fondator. Ori, conform documentelor pe care le vom publica zilele următoare, cele peste 190 de mii de ha de pădure nu au constituit fondul acestei fundaţii, ci au constituit patrimoniul fundaţiei, patrimoniu constituit de către statul român în calitate de proprietar.
Întreaga anchetă despre megaoperaţiunea arhiepiscopală şi care este impactul pierderii din averea statului asupra silviculturii româneşti, zilele următoare pe adevarul.ro
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése