Berea mănăstirească - cât e mit, cât e adevăr
Evenimentul Zilei
Ionuţ Fantaziu
Călugării belgieni şi olandezi urmăresc bulă cu bulă până când berea iese în sticle pe poarta mănăstirii.
Unii spun că sunt poveşti, că asocierea berii cu mănăstirea e doar pentru marketing, nu are nicio legătură cu manufactura, iar sticlele sunt umplute în fabricile marilor companii. Ei bine, prima regulă de autenticitate spune că nicio bere nu este considerată mănăstirească dacă nu este făcută între zidurile lăcaşului religios. Altfel, nu primeşte simbolul de originalitate pe etichetă – "Authentic Trappist Product".
În lume există 7 mănăstiri care produc bere, şase în Belgia şi una în Olanda. De când intră prima bulă şi până când ajunge în sticlă, pas cu pas, călugării au grijă să nu scape mai mult sau mai puţin dintr-un ingredient al reţetei. Fiecare mănăstire i-a dat nume berii sale şi produce mai multe sortimente. De exemplu, călugării de la Koningshoeven din Olanda, care fac La Trappe, au 11 sortimente.
Reclamă din vorbă în vorbă
Nu există reclame, de distribuţie se ocupă în general alte firme, iar toţi banii care se întorc sunt folosiţi pentru administrarea mănăstirii. "Eu am fost la Koningshoven, mănăstirea din Olanda care produce La Trappe. La poartă era un magazin de unde puteai cumpăra berea lor, brânză şi diverse alte produse pe care le făceau la mănăstire. Înăuntru aveau şi un restaurant pentru turişti, unde puteai, de asemenea ,să deguşti diverse produse manufacturate în mănăstire", povesteşte Costin Ghindea, directorul Bavarom, importatorul La Trappe, una dintre cele două beri mănăstireşti prezente în magazinele şi restaurantele din România. Cunoscătorii spun că o bere mănăstirească merge bine cu o brânză cu mucegai şi pâine prăjită. Cutia cu pop corn nu are loc lângă pahar.
Rugăciunea, singurul aditiv
Dacă ai depăşit limita şi ai cam pierdut numărul paharelor de bere, nu trebuie să-ţi faci griji pentru a doua zi, cu siguranţa nu vei avea dureri de cap. Acest lucru se datorează faptului că la berea trapeistă nu se folosesc aditivi care grăbesc procesul de fabricare. E o diferenţă ca între o friptură făcută la microunde şi una la cuptor cu lemne. Din curiozitate sau pentru că au băut în afară, şi românii au început să devină interesaţi de berea mănăstirească.
"În urmă cu 2-3 ani vindeam 2-3 paleţi pe an, acum vindem aceeaşi cantitate pe lună. În general, clienţii acestui tip de bere sunt cei un pic instruiţi, care au mai fost pe afară şi au habar despre ce e vorba. Din păcate, există mentalitatea aceea, "decât să plătească 7 lei pe o sticlă, mai bine dă 3 lei", însă cu siguranţă calitatea nu e aceeaşi", e de părere directorul Ghindea.
Istoria, bulă cu bulă
Potrivit unor documente istorice, cele mai vechi dovezi ale producerii berii mănăstireşti provin din Franţa. În anii 700, s-au descoperit dovezi că la Abatia Saint Denis, călugării produceau o băutură pe bază de hamei. Până în jurul anului 1.000, în Europa peste 500 de mănăstiri produceau bere.
Însă, odată ce consumul a crescut, mănăstirile au început să renunţe să mai facă bere pentru că îi concurau producătorii particulari, mult mai puternici. Astfel, cu timpul, a încetat să se mai facă la mănăstirile din Franţa, Germania şi alte ţări din Europa Occidentală. La începutul secolului XX au mai rămas doar cele şapte mănăstiri care s-au unit într-o asociaţie, iar din banii pe care îi câştigă, pe lângă întreţinere, finanţează şi diferite opere caritabile.
Berile trapiste şi mănăstirile unde se fac:
* La Trappe - Koningshoeven (Olanda)
* Achel - St. Benedictusabdij De Achelse Kluis (Belgia)
* Chimay - Abbaye N.- D de la Paix (Belgia)
* Rochefort - Abbaye N. – D. De Saint Remy (Belgia)
* Westmalle - Abdij der Trappisten (Belgia)
* Westvleteren - Sint Sixtus-Abdij (Belgia)
* Orval - Abbaye N.-D. d'Orval te Villers (Belgia)
Evenimentul Zilei
Ionuţ Fantaziu
Călugării belgieni şi olandezi urmăresc bulă cu bulă până când berea iese în sticle pe poarta mănăstirii.
Manastirea La Trappe
Unii spun că sunt poveşti, că asocierea berii cu mănăstirea e doar pentru marketing, nu are nicio legătură cu manufactura, iar sticlele sunt umplute în fabricile marilor companii. Ei bine, prima regulă de autenticitate spune că nicio bere nu este considerată mănăstirească dacă nu este făcută între zidurile lăcaşului religios. Altfel, nu primeşte simbolul de originalitate pe etichetă – "Authentic Trappist Product".
În lume există 7 mănăstiri care produc bere, şase în Belgia şi una în Olanda. De când intră prima bulă şi până când ajunge în sticlă, pas cu pas, călugării au grijă să nu scape mai mult sau mai puţin dintr-un ingredient al reţetei. Fiecare mănăstire i-a dat nume berii sale şi produce mai multe sortimente. De exemplu, călugării de la Koningshoeven din Olanda, care fac La Trappe, au 11 sortimente.
Reclamă din vorbă în vorbă
Nu există reclame, de distribuţie se ocupă în general alte firme, iar toţi banii care se întorc sunt folosiţi pentru administrarea mănăstirii. "Eu am fost la Koningshoven, mănăstirea din Olanda care produce La Trappe. La poartă era un magazin de unde puteai cumpăra berea lor, brânză şi diverse alte produse pe care le făceau la mănăstire. Înăuntru aveau şi un restaurant pentru turişti, unde puteai, de asemenea ,să deguşti diverse produse manufacturate în mănăstire", povesteşte Costin Ghindea, directorul Bavarom, importatorul La Trappe, una dintre cele două beri mănăstireşti prezente în magazinele şi restaurantele din România. Cunoscătorii spun că o bere mănăstirească merge bine cu o brânză cu mucegai şi pâine prăjită. Cutia cu pop corn nu are loc lângă pahar.
Rugăciunea, singurul aditiv
Dacă ai depăşit limita şi ai cam pierdut numărul paharelor de bere, nu trebuie să-ţi faci griji pentru a doua zi, cu siguranţa nu vei avea dureri de cap. Acest lucru se datorează faptului că la berea trapeistă nu se folosesc aditivi care grăbesc procesul de fabricare. E o diferenţă ca între o friptură făcută la microunde şi una la cuptor cu lemne. Din curiozitate sau pentru că au băut în afară, şi românii au început să devină interesaţi de berea mănăstirească.
"În urmă cu 2-3 ani vindeam 2-3 paleţi pe an, acum vindem aceeaşi cantitate pe lună. În general, clienţii acestui tip de bere sunt cei un pic instruiţi, care au mai fost pe afară şi au habar despre ce e vorba. Din păcate, există mentalitatea aceea, "decât să plătească 7 lei pe o sticlă, mai bine dă 3 lei", însă cu siguranţă calitatea nu e aceeaşi", e de părere directorul Ghindea.
Istoria, bulă cu bulă
Potrivit unor documente istorice, cele mai vechi dovezi ale producerii berii mănăstireşti provin din Franţa. În anii 700, s-au descoperit dovezi că la Abatia Saint Denis, călugării produceau o băutură pe bază de hamei. Până în jurul anului 1.000, în Europa peste 500 de mănăstiri produceau bere.
Însă, odată ce consumul a crescut, mănăstirile au început să renunţe să mai facă bere pentru că îi concurau producătorii particulari, mult mai puternici. Astfel, cu timpul, a încetat să se mai facă la mănăstirile din Franţa, Germania şi alte ţări din Europa Occidentală. La începutul secolului XX au mai rămas doar cele şapte mănăstiri care s-au unit într-o asociaţie, iar din banii pe care îi câştigă, pe lângă întreţinere, finanţează şi diferite opere caritabile.
Berile trapiste şi mănăstirile unde se fac:
* La Trappe - Koningshoeven (Olanda)
* Achel - St. Benedictusabdij De Achelse Kluis (Belgia)
* Chimay - Abbaye N.- D de la Paix (Belgia)
* Rochefort - Abbaye N. – D. De Saint Remy (Belgia)
* Westmalle - Abdij der Trappisten (Belgia)
* Westvleteren - Sint Sixtus-Abdij (Belgia)
* Orval - Abbaye N.-D. d'Orval te Villers (Belgia)
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése