Biserica şi criza
Bihoreanul
Adrian Criş
19.05.2010
Obişnuiţi cu vitregiile de-o istorie întreagă, nu puţine au fost epocile în care românii, nemaigăsind dreptate la domnii ce-i conduc, şi-au căutat alinarea la Domnul. Probabil că mulţi fac la fel şi acum, când asupra neamului s-a abătut o urgie mai aprigă decât puteau prăvăli chiar şi armatele de ocupaţie ale unor puteri străine.
Bihoreanul
Adrian Criş
19.05.2010
Obişnuiţi cu vitregiile de-o istorie întreagă, nu puţine au fost epocile în care românii, nemaigăsind dreptate la domnii ce-i conduc, şi-au căutat alinarea la Domnul. Probabil că mulţi fac la fel şi acum, când asupra neamului s-a abătut o urgie mai aprigă decât puteau prăvăli chiar şi armatele de ocupaţie ale unor puteri străine.
Recenta reacţie a Bisericii Ortodoxe Române faţă cu criza şi cu planul de amarnică sărăcie impus de Vodă Băsescu e însă halucinantă. În loc să ţină cu poporul, înaltele feţe bisericeşti se arată pofticioase să pactizeze cu jefuitorii din tagma politică pentru împărţirea pradei. După ce mai an, când era campanie şi Partidul voia să-şi măsoare pioşenia în talanţi, a primit o grămadă de pomeni din bugetul public, săptămâna trecută, printr-un comunicat al Patriarhiei, Biserica Ortodoxă a cerut Guvernului şi mai mulţi bani pentru ridicarea a noi lăcaşuri de cult, motivând că doar aşa poate ţara să treacă de criză.
"Continuarea lucrului la bisericile în construcţie şi construirea altora noi vor ajuta la depăşirea crizei morale şi spirituale, la fel precum cea economică şi financiară", pretinde Patriarhia. Prin urmare, edificarea de noi biserici "ar crea mai multe locuri de muncă şi ar lupta cu egoismul, prin încurajarea solidarităţii între oameni, şi îi va ajuta pe credincioşi să evite disperarea", zice Biserica Ortodoxă Română.
Să mă ierte Dumnezeu, dar dacă până acum înţelepciunea populară ne sfătuia să facem ce zice popa, nu ce face el, de data asta învăţătura Patriarhiei e nesimţire curată, cinism şi fariseism cât cuprinde.
Nu spun că nu există preoţi învăţaţi şi cu vocaţia de a-şi păstori în cinste mioarele, dar se vede treaba că miniştrii Bisericii nu-s cu nimic mai vrednici decât cei ai Guvernului mirean.
N-am auzit până acum ca Exagerat de Fericitul Daniel să-i îmbărbăteze pe credincioşi ca să înfrunte vremurile cu încredere. În schimb, Cruciaţii arginţilor se reped la mărunţişul rămas după Potopul lui Boc.
M-aş fi aşteptat ca Patriarhul măcar să-l dojenească pe Vodă, să-l roage să nu omoare turma cu zile. Însă nici vorbă! Biserica stă cu ochii pe arginţi şi lăcomeşte la azima săracului, râgâind cu anticipaţie.
Să jinduieşti ortul unui neam căruia i se închid spitale şi şcoli mi se pare o impietate strigătoare la cer, dar iată că ierarhii n-au nicio ruşine în spatele bărbilor, după cum nici simţăminte nu mai au în inimile ofilite dedesubtul crucilor pectorale.
În 20 de ani de libertate, în oraşele şi satele României s-au înălţat 40.000 de biserici, spun statisticile oficiale. Suntem mai aproape de credinţă? Nici pe departe, ci doar popii dintr-însele mai burtoşi cu câte o parohie.
Vai, vouă, chipuri spoite, credeţi că Dumnezeu o să vă ierte?
"Continuarea lucrului la bisericile în construcţie şi construirea altora noi vor ajuta la depăşirea crizei morale şi spirituale, la fel precum cea economică şi financiară", pretinde Patriarhia. Prin urmare, edificarea de noi biserici "ar crea mai multe locuri de muncă şi ar lupta cu egoismul, prin încurajarea solidarităţii între oameni, şi îi va ajuta pe credincioşi să evite disperarea", zice Biserica Ortodoxă Română.
Să mă ierte Dumnezeu, dar dacă până acum înţelepciunea populară ne sfătuia să facem ce zice popa, nu ce face el, de data asta învăţătura Patriarhiei e nesimţire curată, cinism şi fariseism cât cuprinde.
Nu spun că nu există preoţi învăţaţi şi cu vocaţia de a-şi păstori în cinste mioarele, dar se vede treaba că miniştrii Bisericii nu-s cu nimic mai vrednici decât cei ai Guvernului mirean.
N-am auzit până acum ca Exagerat de Fericitul Daniel să-i îmbărbăteze pe credincioşi ca să înfrunte vremurile cu încredere. În schimb, Cruciaţii arginţilor se reped la mărunţişul rămas după Potopul lui Boc.
M-aş fi aşteptat ca Patriarhul măcar să-l dojenească pe Vodă, să-l roage să nu omoare turma cu zile. Însă nici vorbă! Biserica stă cu ochii pe arginţi şi lăcomeşte la azima săracului, râgâind cu anticipaţie.
Să jinduieşti ortul unui neam căruia i se închid spitale şi şcoli mi se pare o impietate strigătoare la cer, dar iată că ierarhii n-au nicio ruşine în spatele bărbilor, după cum nici simţăminte nu mai au în inimile ofilite dedesubtul crucilor pectorale.
În 20 de ani de libertate, în oraşele şi satele României s-au înălţat 40.000 de biserici, spun statisticile oficiale. Suntem mai aproape de credinţă? Nici pe departe, ci doar popii dintr-însele mai burtoşi cu câte o parohie.
Vai, vouă, chipuri spoite, credeţi că Dumnezeu o să vă ierte?
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése