Biserica si Revolutia romana din 1989

Biserica şi Revoluţia română din 1989

Ziarul Lumina
Alexandru BRICIU
Vineri, 11 Decembrie 2009


Miercuri, 9 decembrie, a avut loc dezbaterea cu titlul „Biserica şi Revoluţia română din 1989 - Rememorare după 20 de ani - 1989-2009“, organizată de Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti şi Centrul de Studii şi Documentare „Societate, Drept, Religie“. Dezbaterea a avut loc începând cu ora 14:00 în Amfiteatrul „Dumitru Stăniloae“ al Facultăţii de Teologie. Între 8 şi 10 decembrie, în sala de lectură „Teodor M. Popescu“ a Bibliotecii Facultăţii de Teologie a fost organizată o expoziţie cu documente de arhivă despre activitatea Securităţii înainte de 1989.

La dezbatere au participat Cazimir Ionescu, secretar de stat în cadrul CNSAS, dr. Constantin Buchet, membru CNSAS şi profesor de Istorie în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, dr. Laurenţiu Tănase, membru CNSAS şi profesor în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, şi dr. Dumitru Dincă, director de programe în cadrul Televiziunii Române. Din partea conducerii Facultăţii de Teologie au participat pr. prof. dr. Emanoil Băbuş şi pr. conf. dr. Daniel Benga, prodecani. Dezbaterea a început cu o rugăciune, urmată de ascultarea imnului de stat al României şi un moment de reculegere pentru eroii căzuţi în timpul Revoluţiei din 1989. În deschidere, a fost proiectat un film documentar realizat de TVR cu imagini-document din timpul Revoluţiei din decembrie 1989 de la Iaşi, Timişoara şi Bucureşti.

Motivaţia acestei dezbateri a fost prezentată de dr. Laurenţiu Tănase, organizatorul evenimentului: „Am dorit să organizăm această dezbatere, în primul rând plecând de la convingerea că aceste momente trebuie în mod deosebit marcate, amintite, memorate şi re-memorate. De aceea, dezbaterea noastră de astăzi se adresează unei rememorări a evenimentelor din 1989. Pentru aceea, adresez rugămintea ca acest subiect să fie bine memorat de cei care erau prea tineri atunci când s-a petrecut, iar pentru cei care l-au trăit ca martori oculari, acest eveniment vă propun să-l rememorăm astăzi“.

Cazimir Ionescu, care în anul 1989 era senator, membru al Consiliului Provizoriu de U-niune Naţională şi participant la Revoluţia română, a vorbit despre „Baricada de la Inter - memorialistică“, din perspectiva celui ce a luptat pentru libertatea noastră în acea baricadă de la Intercontinental.

Constantin Buchet, profesor de Istorie la SNSPA, cercetător în cadrul Academiei Române, a vorbit despre „Cauzele socio-economice şi politice care au favorizat Revoluţia din 1989“. De asemenea, Titi Dincă, absolvent al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, astăzi director de programe în cadrul TVR, a amintit „Prezenţa şi rolul televiziunii în timpul Revoluţiei din 1989“.

Sprijinul Bisericii pentru victimele Revoluţiei din decembrie 1989

Prof. dr. Laurenţiu Tănase a vorbit despre „Biserica şi Revoluţia din 1989“, spunând că, „indiscutabil, Biserica a avut un suport moral deosebit de important, un sprijin moral deosebit de mare şi, dacă în momentul explicit al Revoluţiei, în seara baricadei, evident că nu ştiam direcţiile şi drumul pe care îl vom urma, începând cu a doua zi, a treia zi, Biserica a fost alături de manifestanţi, uşile bisericilor s-au deschis. Nu doar prin suportul moral, prin rugăciunile înăţate, ci a existat un sprijin concret, a fost un apel din partea Sfântului Sinod şi personal al Preafericitului Teoctist, astfel încât să se creeze comitete care să sprijine pe cei care aveau decedaţi în familie din cauza manifestaţiilor din Bucureşti sau din alte oraşe, Biserica şi preoţii să contribuie la îngroparea celor morţi, la sprijinirea celor care erau în spital, acolo unde era nevoie şi locuinţele fuseseră distruse, să fie sprijiniţi cetăţenii cu cele necesare traiului în zilele respective“. Totodată, domnia sa a transmis un mesaj pentru tinerii prezenţi la această dezbatere: „La 20 de ani de la Revoluţie, noi, ca viitori preoţi ai Bisericii - mă refer la studenţii facultăţii noastre -, avem obligaţia morală să învăţăm acest moment, ţinând cont de faptul că mulţi dintre tinerii teologi prezenţi astăzi în sală au împlinit de curând vârsta de 20 de ani. Cei care au trăit acele momente, indiferent de vârstă, să-şi amintească, în permanenţă, ca o datorie morală şi ca o responsabilitate pentru anii care vor veni, iar pentru viitorii slujitori ai altarelor cred că este, într-o mai mare măsură, o responsabilitate patriotică“.

Cadoul sfânt al libertăţii

Profesorul Laurenţiu Tănase a prezentat un text apărut în periodicul „Vestitorul Ortodoxiei“ din 12 ianuarie 1990, semnat de un tânăr călugăr cu numele Daniel Ciobotea, cel care avea să devină Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, iar astăzi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române: „Revoluţia română, care a fost, în acelaşi timp, şi sacrificiu şi minune, şi cruce şi renaştere, a adus poporului nostru captiv şi umilit cadoul sfânt al libertăţii. Înţelegerea şi utilizarea acestui cadou necesită o profundă renaştere spirituală, a conştiinţelor şi a sufletelor, proces care, în opinia noastră, nu poate avea ca fundament decât credinţa vie în Dumnezeu. Experienţa libertăţii ne obligă eliberarea şi renaşterea conştiinţei şi inimilor, care trebuie să fie purificate şi vindecate de spiritul pervertit al dictaturii, minciuna, dedublarea personalităţii, neîncrederea totală, suspiciunea, oportunismul şi răzbunarea prin umilirea celorlalţi. Cadoul sfânt al libertăţii este numai un mic şi minunat grăunte acum; totuşi, el trebuie cultivat şi îngrijit pentru a rodi fructele binefacerii şi orice lipsă de atenţie sau de răbdare poate pune în pericol acest sfânt cadou“.

Documente din arhiva fostei Securităţi, expuse în Facultatea de Teologie

Despre expoziţia din sala „Teodor M. Popescu“, domnul Laurenţiu Tănase a afirmat: „Pentru a crea un cadru favorabil înţelegerii evenimentelor din decembrie '89, am organizat pentru trei zile o expoziţie în sala de lectură a bibliotecii, cu exponate din arhiva Securităţii, aparţinând arhivei CNSAS. Am adus o serie de aparate pe care Securitatea le folosea pentru filaj, pentru cenzură, pentru bruiajul informaţional. Am adus, de asemenea, în original, dosarul penal de condamnare al părintelui Dumitru Stăniloae, profesor al facultăţii noastre, şi multe alte informaţii pe care am considerat că studenţii noştri trebuie să le cunoască pentru a înţelege ce a fost înainte de ’89, ce sens a avut Revoluţia din ’89, tocmai ca să preţuim demnitatea de astăzi şi libertatea noastră“.