Biserica Ortodoxa din Bucovina a redobandit 166.613 ha de padure
Ziua
2009.12.16.
Luminita MOROIANU
Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina este in situatia de a deveni cel mai mare proprietar de paduri din Romania, o sentinta definitiva, dar nu irevocabila, punandu-l in situatia de a cere peste 166.000 ha de padure. Decizia instantei se poate constitui intr-un precedent, aplicabil tuturor structurilor asemanatoare. Justitia timisoreana a pus punct unei dileme referitoare la modul in care Biserica Ortodoxa Romana, si nu numai, a detinut sau doar a administrat anumite bunuri cu care a fost inzestrata de-a lungul secolelor.
Cutea de Apel Timisoara a decis ca Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina (FBORB) trebuie sa primeasca 166.613 ha de padure in Suceava. Sentinta este definitiva, dar nu si irevocabila, putand fi atacata la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totusi, sentinta este aplicabila, astfel ca se asteapta ca Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, considerata de avocatul Fondului singura proprietara a padurii, sa faca demersurile pentru a intra in proprietatea bunurilor.
Lupta juridica pentru padure a inceput in 2001, dupa aparitia Legii 1/2000, cunoscuta ca Legea Lupu, prin care proprietarii au putut sa-si ceara toate proprietatile. Initial, FBORB a cerut 192.000 ha de padure, dar o parte se afla in tarile vecine, astfel ca partea "straina" nu a putut fi inclusa in lista de retrocedare.
Noua ani de procese
"E important ca, dupa un proces care a durat aproape noua ani si s-au parcurs aproape trei cicluri procesuale, avem o hotarare definitiva in favoarea proprietarilor. E un semn ca instantele de judecata functioneaza normal. Mai greu e cu celelalte institutii ale statului roman care au fost parti in acest proces si au apelat la diferite mijloace de tergiversare a procesului, inclusiv prin infiintarea unei fundatii fantoma. Este o victorie a proprietarilor impotriva unui comportament mai putin normal al autoritatilor statului", a declarat Vasile Tudor, avocatul FBORB, potrivit Monitorul de Suceava.
De la 1783
Originile Fondului sunt indepartate, ele fiind consacrate in 1783, pe vremea imparatului Iosif al ll-lea. In acest fond au intrat foste domenii domnesti, ale asezamintelor bisericesti, precum si alte bunuri rezultate din lichidarea proprietatilor din Moldova. Proprietarii bunurilor care au stat la baza constituirii acestui fond au fost vechii domni, mitropoliti, episcopi si boieri romani din Moldova. Menirea fondului era de "a acoperi toate cheltuielile pentru biserica si pentru scoala. Iar ceea ce va intrece se va intrebuinta pentru binele clerului, al religiunii si al omenirii". Conducerea FBORB era extrem de eterogena, de la inalti prelati, la enoriasi si reprezentanti ai Guvernului. Statutul Fondului stabilea ca statul exercita dreptul sau de control si supraveghere, prin Ministerul de Agricultura si Domenii, care aproba bugetul anual al fondului, iar Ministerul de Culte aproba repartizarea sumelor prevazute in buget pentru plata personalului bisericesc, pentru nevoile cultului si pentru sustinerea operelor culturale si de binefacere ale Eparhiei, precizeaza regulamentul Fondului, aprobat prin Decret Regal in 1925.
Aceste masuri vor trebui transpuse potrivit legislatiei actuale. FBORB, considerat de justitie, dupa mai multe procese, continuatorul Fondului din 1783, mai are 22 membri fondatori, preoti, silvicultori si juristi, in frunte cu IPS Pimen.
Disponibilizari de retrocedare
Directorul Directiei Silvice Suceava, Mihai Mihetiu, a declarat, pentru Agerpres, ca pierderea in instanta a unei suprafete atat de mari de padure va impune ca institutia ce administreaza fondul forestier al statului de pe raza judetului Suceava sa opereze concedieri masive. "Dintre cei 1250 de salariati vom fi obligati sa disponibilizam in jur de 700 - 800. Vom incerca sa obtinem concedieri colective si protectie pentru salariati, dar mai exista si varianta ca o parte din oameni sa fie preluati de viitoarele structuri silvice ale Fondului Bisericesc", a spus Mihetiu, adaugand ca va respecta legea si va pune in executare hotararea Curtii de Apel Timisoara.
Ziua
2009.12.16.
Luminita MOROIANU
Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina este in situatia de a deveni cel mai mare proprietar de paduri din Romania, o sentinta definitiva, dar nu irevocabila, punandu-l in situatia de a cere peste 166.000 ha de padure. Decizia instantei se poate constitui intr-un precedent, aplicabil tuturor structurilor asemanatoare. Justitia timisoreana a pus punct unei dileme referitoare la modul in care Biserica Ortodoxa Romana, si nu numai, a detinut sau doar a administrat anumite bunuri cu care a fost inzestrata de-a lungul secolelor.
Cutea de Apel Timisoara a decis ca Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina (FBORB) trebuie sa primeasca 166.613 ha de padure in Suceava. Sentinta este definitiva, dar nu si irevocabila, putand fi atacata la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totusi, sentinta este aplicabila, astfel ca se asteapta ca Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, considerata de avocatul Fondului singura proprietara a padurii, sa faca demersurile pentru a intra in proprietatea bunurilor.
Lupta juridica pentru padure a inceput in 2001, dupa aparitia Legii 1/2000, cunoscuta ca Legea Lupu, prin care proprietarii au putut sa-si ceara toate proprietatile. Initial, FBORB a cerut 192.000 ha de padure, dar o parte se afla in tarile vecine, astfel ca partea "straina" nu a putut fi inclusa in lista de retrocedare.
Noua ani de procese
"E important ca, dupa un proces care a durat aproape noua ani si s-au parcurs aproape trei cicluri procesuale, avem o hotarare definitiva in favoarea proprietarilor. E un semn ca instantele de judecata functioneaza normal. Mai greu e cu celelalte institutii ale statului roman care au fost parti in acest proces si au apelat la diferite mijloace de tergiversare a procesului, inclusiv prin infiintarea unei fundatii fantoma. Este o victorie a proprietarilor impotriva unui comportament mai putin normal al autoritatilor statului", a declarat Vasile Tudor, avocatul FBORB, potrivit Monitorul de Suceava.
De la 1783
Originile Fondului sunt indepartate, ele fiind consacrate in 1783, pe vremea imparatului Iosif al ll-lea. In acest fond au intrat foste domenii domnesti, ale asezamintelor bisericesti, precum si alte bunuri rezultate din lichidarea proprietatilor din Moldova. Proprietarii bunurilor care au stat la baza constituirii acestui fond au fost vechii domni, mitropoliti, episcopi si boieri romani din Moldova. Menirea fondului era de "a acoperi toate cheltuielile pentru biserica si pentru scoala. Iar ceea ce va intrece se va intrebuinta pentru binele clerului, al religiunii si al omenirii". Conducerea FBORB era extrem de eterogena, de la inalti prelati, la enoriasi si reprezentanti ai Guvernului. Statutul Fondului stabilea ca statul exercita dreptul sau de control si supraveghere, prin Ministerul de Agricultura si Domenii, care aproba bugetul anual al fondului, iar Ministerul de Culte aproba repartizarea sumelor prevazute in buget pentru plata personalului bisericesc, pentru nevoile cultului si pentru sustinerea operelor culturale si de binefacere ale Eparhiei, precizeaza regulamentul Fondului, aprobat prin Decret Regal in 1925.
Aceste masuri vor trebui transpuse potrivit legislatiei actuale. FBORB, considerat de justitie, dupa mai multe procese, continuatorul Fondului din 1783, mai are 22 membri fondatori, preoti, silvicultori si juristi, in frunte cu IPS Pimen.
Disponibilizari de retrocedare
Directorul Directiei Silvice Suceava, Mihai Mihetiu, a declarat, pentru Agerpres, ca pierderea in instanta a unei suprafete atat de mari de padure va impune ca institutia ce administreaza fondul forestier al statului de pe raza judetului Suceava sa opereze concedieri masive. "Dintre cei 1250 de salariati vom fi obligati sa disponibilizam in jur de 700 - 800. Vom incerca sa obtinem concedieri colective si protectie pentru salariati, dar mai exista si varianta ca o parte din oameni sa fie preluati de viitoarele structuri silvice ale Fondului Bisericesc", a spus Mihetiu, adaugand ca va respecta legea si va pune in executare hotararea Curtii de Apel Timisoara.
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése