Ortodoxia română cucereşte Occidentul
Patriarhia recrutează zeci de preoţi pentru a-i trimite în Occident să înfiinţeze parohii în locuri străine de ortodoxie. Acolo ei sunt nevoiţi să presteze munci civile pentru a se întreţine.
Niculiţă Doboş tocmai terminase Teologia şi Dreptul la Cluj când, în septembrie 2006, s-a anunţat concursul pentru mai multe posturi de preot în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale. Concursul nu a fost însă unul tipic, pentru un post anume, ci i-a testat, pe lângă cunoştinţele de specialitate, disponibilitatea de a merge să facă misionariat într-o zonă din străinătate unde nu exista o biserică ortodoxă românească. „Mi s-au pus în faţă mai multe variante, însă mi s-a recomandat să aleg Palma de Mallorca. Acolo era o situaţie urgentă şi specială: celelalte biserici (rusă, sârbă) erau foarte bine organizate şi românii noştri începuseră să se piardă între ceilalţi.
În plus, un grup de oameni ceruse un preot pentru insulă“, explică preotul Niculiţă Doboş. După ce a fost hirotonit în ţară, acesta a plecat în Palma de Mallorca să găsească un loc unde să ţină slujbe. A avut noroc. L-a găsit chiar în centrul Palmei, într-o mănăstire catolică a Congregaţiei Augustinelor, care, pe deasupra, acum nu mai pretinde nici o chirie pentru slujbele pe care preotul Niculiţă Doboş le susţine acolo în fiecare duminică şi la sărbători.
Colegul său de breaslă Iosif Ciontu, parohul Bisericii „Sfântul Ştefan“ din Valmontone, Italia, trebuie să plătească însă 200 de euro chirie pe lună pentru o biserică catolică în care ţine slujbele. Nu e o sumă mare, însă biserica a necesitat o renovare aproape completă, pe care au susţinut-o financiar enoriaşii. „Slavă Domnului însă că nu mă deranjează catolicii să ţină şi ei slujbe. Slujesc numai eu“, spune preotul Iosif Ciontu. El se află de 10 ani în Italia, unde s-a dus în vizită la nişte preoţi. A rămas iniţial pentru a fi cântăreţ în strană la o altă parohie, apoi a fost hirotonit diacon şi ulterior preot de mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale. În urmă cu trei ani a fost trimis să-şi înfiinţeze parohia proprie la 40 de kilometri de Roma, înspre Napoli. „Era nevoie de ea pentru că sunt multe localităţi între care nu circulă duminica nici un mijloc de transport în comun şi oamenii nu puteau ajunge la slujbe“, motivează preotul.
Problema preoţilor din Occident o reprezintă remuneraţia proastă. Parohul din Palma de Mallorca, de pildă, trebuie să muncească din greu pentru a se întreţine pe luxoasa insulă. „Am muncit la o firmă de construcţii: puneam rigips. Acum mă ocup de amenajarea şi întreţinerea de grădini“, arată acesta. Cei mai puţin de 200 de euro pe care îi primeşte de la Patriarhie ca retribuţie lunară (introdusă de scurt timp) nu-i ajung să-şi plătească nici jumătate din chiria lunară. Nici pr. Iosif Ciontu nu a trăit doar din preoţie. „Am montat aer condiţionat şi am lucrat ca zugrav“, spune el. Rare sunt situaţiile în care nu sunt nevoiţi să-şi ia alt job. „99% din preoţi lucrează şi altceva, unii în IT“, spune diaconul Ioan Drăgănicea, secretarul mitropoliei cu sediul la Paris.
Satisfacţiile preoţiei în zone străine de ortodoxie sunt însă mari. În Palma de Mallorca, din cele circa 100 de persoane ce vin la slujbă în fiecare duminică, destul de mulţi sunt spanioli şi a reuşit convertirea câtorva la ortodoxie. „Nu-i iau în calcul pe catolici pentru că în cazul lor nu poate fi vorba de o convertire propriu-zisă. Neoprotestanţi sunt însă trei“, spune preotul. Colegul său de breaslă Iosif Ciontu, parohul Bisericii „Sfântul Ştefan“ din Valmontone, Italia, se mândreşte şi el că a determinat doi italieni, botezaţi catolic, însă nepracticanţi, să treacă la ortodoxie. „În plus, ortodocşii au nevoie de îndrumare spirituală, pentru că în jurul Romei cel puţin sunt foarte mulţi martori ai lui Iehova şi evanghelişti“, spune preotul Ciontu.
Numărul parohiilor ortodoxe româneşti din Occident a crescut în progresie geometrică în ultimii ani. Doar mitropolia cu sediul la Paris are arondate câteva sute (ea cuprinzând, e adevărat, Italia şi Spania, zone cu mulţi români). „Cea mai apropiată parohie de cea în care slujesc este Borgesiana, la 22 de kilometri“, spune Iosif Ciontu. Procesul de extindere s-a accentuat după ce la cârma BOR a ajuns PF Daniel. Astfel, anul trecut au fost înfiinţate episcopii noi în Spania, Italia şi pentru Europa de Nord. Chiar ieri s-a desfăşurat la Patriarhie faza de interviu pentru un concurs organizat de Mitropolia de la Paris. „Nu sunt nişte posturi definite. În funcţie de candidaţi, pot fi trimişi, de exemplu, la Liverpool, acolo unde există nevoie“, spune diaconul Drăgănicea, care s-a ocupat de organizarea concursului.
Cotidianul
Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale are de păstorit tot mai multe parohii româneşti.
Patriarhia recrutează zeci de preoţi pentru a-i trimite în Occident să înfiinţeze parohii în locuri străine de ortodoxie. Acolo ei sunt nevoiţi să presteze munci civile pentru a se întreţine.
Niculiţă Doboş tocmai terminase Teologia şi Dreptul la Cluj când, în septembrie 2006, s-a anunţat concursul pentru mai multe posturi de preot în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale. Concursul nu a fost însă unul tipic, pentru un post anume, ci i-a testat, pe lângă cunoştinţele de specialitate, disponibilitatea de a merge să facă misionariat într-o zonă din străinătate unde nu exista o biserică ortodoxă românească. „Mi s-au pus în faţă mai multe variante, însă mi s-a recomandat să aleg Palma de Mallorca. Acolo era o situaţie urgentă şi specială: celelalte biserici (rusă, sârbă) erau foarte bine organizate şi românii noştri începuseră să se piardă între ceilalţi.
În plus, un grup de oameni ceruse un preot pentru insulă“, explică preotul Niculiţă Doboş. După ce a fost hirotonit în ţară, acesta a plecat în Palma de Mallorca să găsească un loc unde să ţină slujbe. A avut noroc. L-a găsit chiar în centrul Palmei, într-o mănăstire catolică a Congregaţiei Augustinelor, care, pe deasupra, acum nu mai pretinde nici o chirie pentru slujbele pe care preotul Niculiţă Doboş le susţine acolo în fiecare duminică şi la sărbători.
Colegul său de breaslă Iosif Ciontu, parohul Bisericii „Sfântul Ştefan“ din Valmontone, Italia, trebuie să plătească însă 200 de euro chirie pe lună pentru o biserică catolică în care ţine slujbele. Nu e o sumă mare, însă biserica a necesitat o renovare aproape completă, pe care au susţinut-o financiar enoriaşii. „Slavă Domnului însă că nu mă deranjează catolicii să ţină şi ei slujbe. Slujesc numai eu“, spune preotul Iosif Ciontu. El se află de 10 ani în Italia, unde s-a dus în vizită la nişte preoţi. A rămas iniţial pentru a fi cântăreţ în strană la o altă parohie, apoi a fost hirotonit diacon şi ulterior preot de mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale. În urmă cu trei ani a fost trimis să-şi înfiinţeze parohia proprie la 40 de kilometri de Roma, înspre Napoli. „Era nevoie de ea pentru că sunt multe localităţi între care nu circulă duminica nici un mijloc de transport în comun şi oamenii nu puteau ajunge la slujbe“, motivează preotul.
Problema preoţilor din Occident o reprezintă remuneraţia proastă. Parohul din Palma de Mallorca, de pildă, trebuie să muncească din greu pentru a se întreţine pe luxoasa insulă. „Am muncit la o firmă de construcţii: puneam rigips. Acum mă ocup de amenajarea şi întreţinerea de grădini“, arată acesta. Cei mai puţin de 200 de euro pe care îi primeşte de la Patriarhie ca retribuţie lunară (introdusă de scurt timp) nu-i ajung să-şi plătească nici jumătate din chiria lunară. Nici pr. Iosif Ciontu nu a trăit doar din preoţie. „Am montat aer condiţionat şi am lucrat ca zugrav“, spune el. Rare sunt situaţiile în care nu sunt nevoiţi să-şi ia alt job. „99% din preoţi lucrează şi altceva, unii în IT“, spune diaconul Ioan Drăgănicea, secretarul mitropoliei cu sediul la Paris.
Satisfacţiile preoţiei în zone străine de ortodoxie sunt însă mari. În Palma de Mallorca, din cele circa 100 de persoane ce vin la slujbă în fiecare duminică, destul de mulţi sunt spanioli şi a reuşit convertirea câtorva la ortodoxie. „Nu-i iau în calcul pe catolici pentru că în cazul lor nu poate fi vorba de o convertire propriu-zisă. Neoprotestanţi sunt însă trei“, spune preotul. Colegul său de breaslă Iosif Ciontu, parohul Bisericii „Sfântul Ştefan“ din Valmontone, Italia, se mândreşte şi el că a determinat doi italieni, botezaţi catolic, însă nepracticanţi, să treacă la ortodoxie. „În plus, ortodocşii au nevoie de îndrumare spirituală, pentru că în jurul Romei cel puţin sunt foarte mulţi martori ai lui Iehova şi evanghelişti“, spune preotul Ciontu.
Numărul parohiilor ortodoxe româneşti din Occident a crescut în progresie geometrică în ultimii ani. Doar mitropolia cu sediul la Paris are arondate câteva sute (ea cuprinzând, e adevărat, Italia şi Spania, zone cu mulţi români). „Cea mai apropiată parohie de cea în care slujesc este Borgesiana, la 22 de kilometri“, spune Iosif Ciontu. Procesul de extindere s-a accentuat după ce la cârma BOR a ajuns PF Daniel. Astfel, anul trecut au fost înfiinţate episcopii noi în Spania, Italia şi pentru Europa de Nord. Chiar ieri s-a desfăşurat la Patriarhie faza de interviu pentru un concurs organizat de Mitropolia de la Paris. „Nu sunt nişte posturi definite. În funcţie de candidaţi, pot fi trimişi, de exemplu, la Liverpool, acolo unde există nevoie“, spune diaconul Drăgănicea, care s-a ocupat de organizarea concursului.
Cotidianul
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése