Hűvös ortodox-katolikus viszony

Hűvös ortodox-katolikus viszony

erdon.ro
Ciucur Losonczi Antonius
2010.05.27


Nagyvárad - Május 25-27. között Nagyváradon tartotta tavaszi ülésszakát a Romániai Katolikus Püspöki Kar. A bő két nap eseményeit a résztvevők csütörtökön egy sajtótájékoztató keretében foglalták össze.

A nagyszabású esemény házigazdája a Nagyváradi Római Katolikus Püspökség volt. Az ülésszakot lezáró sajtótájékoztatón részt vett Böcskei László váradi megyés püspök, dr. Ioan Robu bukaresti érsek, Petru Gherghel jászvásári püspök és Florentin Crihălmeanu kolozsvári görög katolikus püspök. Elmondták: több aktuális, a különböző egyházmegyéket, illetve a katolikus világegyházat érintő kérdést, problémát megvitattak. A napirendi pontok közt szerepelt például az idén márciusban, Rómában lezajlott találkozó, melynek témája a cigány pasztorizáció volt. Kitértek a külföldön élő katolikus hívek lelki gondozására és a családok helyzetére is, tekintettel arra, hogy utóbbiak egyre nagyobb figyelmet igényelnek, hiszen meghatározó szerepet töltenek be a hívek életében.

Megújították és átdolgozták a konferencia statútumát, melyet az illetékes pápai bizottság fog tanulmányozni annak érdekében, hogy a testület továbbra is törvényesen működhessen. Összeállítottak egy oktatási mintaanyagot, mely meghatározza a katolikus intézetek tantervét, és amit le kell majd adni a megfelelő vatikáni hivatalnál. A főpapok elismerően nyilatkoztak a Papság Évének rendezvényeiről: egyetértettek abban, hogy fontosak és szükségesek az ilyen alkalmak, a papi továbbképzések. Böcskei László ugyanakkor meghívta az egybegyűlteket Bogdánffy Szilárd vértanú püspöknek az október 30-i boldoggá avatási ceremóniájára.

Erkölcstelen megnyilvánulások

A Püspöki Kar tagjai aggódalmukat fejezték ki az olyan "erkölcstelenséget érintő megnyilvánulásokkal" kapcsolatban, melyek nagy hatást gyakorolnak különösen a fiatalokra, negatívan befolyásolják őket. Ennek kapcsán az etnobotanikus szerek használata és a magzatelhajtás problematikája került konkrétan szóba. A tanácskozók sajnálattal állapították meg: egyre több az abortusz, annak ellenére, hogy az egyház ezzel kapcsolatos álláspontja mindenki számára világos.

Másik fontos téma a katolikus és az ortodox egyház viszonya volt. A főpásztorok elégedetlenséget fogalmaztak meg az ortodoxok viselkedését illetően. Úgy vélték: egyre inkább növekvő ridegség, makacsság és távoltartás jellemzi a görögkeleti egyház magatartását, ennek képviselői akadályt gördítenek a kommunikációs lehetőségek elé, nem hajlandóak visszaszolgáltatni a görög katolikus templomokat. Történik mindez annak ellenére, hogy Nyugat-Európában a katolikusok befogadják az ortodoxokat.

Tisztújítás

Az alapszabályzatnak megfelelően a testület irányítását 3 évre szóló mandátummal Lucian Mureşan balázsfalvi görög katolikus nagyérsek vette át. Alelnöknek dr. Ioan Robu bukaresti érseket választották meg, Petru Gherghel jászvásári, illetve Virgil Bercea váradi püspök pedig az Állandó Tanács tagjai lettek. Titkárnak Eduard-Mihai Coşa-t, a bákói papi szeminárium spirituálisát nevezték ki. Megegyeztek továbbá abban, hogy a Püspöki Kar őszi ülésszakát Lugozson tartják, szeptember 28-30. között.

Romániában jelenleg 1,8 millió katolikus él, akik a lakosság 5,4 százalékát teszik ki. 1,1 millió közülük római, 700 ezer pedig görög katolikus.

Fara religie, scoala ar transmite doar valori relative

"Fără religie, şcoala ar transmite doar valori relative"

Ziarul Lumina
Raluca BRODNER
27 Mai 2010

Trei miniştri. Trei proiecte de Lege a educaţiei diferite. Trei încercări de modificare a statutului actual al disciplinei religie. În interviul de mai jos, prof. univ. dr. Radu Carp, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, arată motivele controverselor referitoare la obiectul religie, de ce este o utopie predarea alternativă a istoriei religiilor, şi continuă seria răspunsurilor referindu-se la impactul pe care l-ar avea lipsa educaţiei religioase la nivelul şcolii, dar şi al familiei, în genere, al societăţii.

De ce credeţi că ora de religie este atât de controversată?

De fiecare dată când se discută un proiect de Lege a educaţiei apare problema modificării actualului statut al disciplinei religie. Dezbaterile pe marginea acestui subiect au devenit extrem de previzibile în ultima perioadă: un ministru iniţiază un proiect de lege fără consultarea prealabilă a cultelor, iniţial problema religiei în şcoli este reglementată la fel ca şi în prezent, ulterior apar diferenţe de statut în imediata apropiere a dezbaterii parlamentare, Patriarhia ia atitudine, urmează apoi şi alte culte, ministerul de resort iniţiază o nouă dezbatere cu participarea cultelor, apoi proiectul este votat în Parlament fără modificări faţă de varianta iniţială, dar nu ajunge a fi aplicat. S-a întâmplat în 2008, în 2009, se întâmplă în 2010. Trei miniştri, trei viziuni diferite asupra educaţiei, trei încercări de a modifica statutul actual al religiei în şcoli.

"Oficial, nu se intenţionează scoaterea religiei din şcolile publice"

Faţă de precedentele episoade, diferă în vreun fel dezbaterile din 2010 pe marginea acestui subiect?

Dezbaterile din 2010 diferă doar prin două aspecte, care, însă, sunt fundamentale: de această dată reacţia Patriarhiei nu a fost urmată de consultarea ministerului cu BOR sau împreună cu alte culte şi, pentru prima dată, este menţionată istoria religiilor ca alternativă la religie. Revenind, ora de religie este controversată deoarece cei care iniţiază aceste modificări realizează la nivel intuitiv că nu există motive pentru a modifica actualul sistem, care se regăseşte de altfel în majoritatea ţărilor europene, dar, pe parcurs, din cauza lipsei unei educaţii religioase în şcoală, şi nu în numele unei atitudini de rea-credinţă, cedează tentaţiei de a schimba fără a calcula efectele spirituale, sociale şi educaţionale ale unei asemenea modificări.

Cum apreciaţi motivele pentru care se doreşte scoaterea acestei materii din şcoală?

Articolul din proiectul de Lege a educaţiei naţionale înaintat Parlamentului nu scoate religia în afara şcolii, dar se consideră că istoria religiilor poate fi predată alternativ. Prin urmare, nu există la nivel oficial o intenţie de a scoate definitiv religia din şcolile publice. A introduce o materie, cum ar fi istoria religiilor în curricula şcolară, este utopică, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, nu există cadre didactice specializate pentru a preda o asemenea disciplină. Nu există în ţară o catedră sau vreo specializare cu această denumire la nivelul universităţilor. Există un institut în cadrul Academiei Române, dar acesta reuneşte cercetători şi nu are ambiţia şi nici misiunea de a elabora o curricula şcolară pentru istoria religiilor. În al doilea rând, majoritatea ţărilor europene nu includ istoria religiilor în curricula şcolară. Există o excepţie, care nu poate fi în nici un caz un model de luat în seamă în România. În Estonia se predă în şcoli istoria religiilor, dar este obligatoriu ca profesorii care predau această disciplină să aibă o dublă specializare, în teologie şi în pedagogie. Măsura a fost luată din raţiuni practice: Estonia are doar 1.300.000 de locuitori din care numai 23% se declară oficial membri ai unui cult creştin (11% luterani, 10% ortodocşi, 2% alte Biserici) şi nu există suficient personal de cult pentru a asigura predarea religiei pe baze confesionale.

"Alteritatea nu influenţează identitatea religioasă…"

Care este argumentul pentru introducerea istoriei religiilor la noi?

Argumentul este acela că şcolarii ar trebui pregătiţi pentru a face faţă ulterior unui mediu multiconfesional şi multietnic. Un argument care nu rezistă la o privire atentă: din analiza datelor obţinute dintr-o cercetare parte a cursului Teoriile secularizării, pe baza mai multor focus groupuri pe întreg teritoriul ţării de studenţii facultăţii în care predau, a reieşit că majoritatea părinţilor şi o mare parte din copii au experienţe multiconfesionale (îndeosebi ca urmare a migraţiei circulare în ţări cu alte majorităţi confesionale, dar şi datorită contactului direct în ţară cu alte confesiuni), însă în aceeaşi măsură nu resping predarea religiei pe baze confesionale în şcoli. Alteritatea nu influenţează identitatea religioasă, cel puţin nu în ceea ce priveşte educaţia.

Care consideraţi că sunt beneficiile unei educaţii religioase primite de timpuriu?

Crearea unui sistem de raportare la lumea înconjurătoare bazat pe câteva repere clare. O persoană cu educaţie religioasă are un risc mai mic de expunere neadecvată la provocările cu care se va confrunta mai târziu în viaţă. Cei care nu au căpătat o educaţie religioasă se confruntă cu probleme cărora nu le pot da un răspuns în primul rând pe planul vieţii personale. Destrămarea familiilor, avortul, etc., evenimente traumatizante, pot fi evitate printr-o educaţie religioasă timpurie. De multe ori cei aflaţi în situaţiile descrise mai sus caută o rezolvare a problemelor întâmpinate prin apelul la sfatul preotului, după o perioadă în care refuză orice discuţie cu alte persoane. Pentru mulţi dintre ei este, însă, prea târziu, fiind vorba de persoane aflate la o vârstă la care transferul competenţelor cognitive - pentru a utiliza o sintagmă la modă azi în educaţie - nu se mai face atât de uşor ca la vârsta şcolarităţii.

Înapoi în timp

Ce ar însemna pentru şcoala românească lipsa religiei?

Ar însemna în primul rând o gravă problemă socială - mă refer aici la numărul foarte mare de profesori care predau religia în şcoală, proveniţi din rândul personalului clerical. Un număr foarte mare datorat cererilor venite din partea părinţilor şi a reacţiilor pozitive din partea elevilor, şi nu ca urmare a unei politici deliberate a Bisericilor de a depinde într-un grad mai mare de bugetul de stat. Ar însemna, de asemenea, o altă viziune asupra şcolii. Şcoala ar deveni un spaţiu neutru care afirmă doar valori relative şi prin urmare neinteresant pentru cei care caută în cadrul ei răspunsuri la întrebările pe care le au despre viaţă şi despre raportarea lor la societate.

Dar pentru familia autohtonă?

Lipsa religiei în şcoli ar putea duce la transmiterea valorilor religioase pe filieră exclusiv familială sau combinată cu o transmitere prin intermediul şcolilor confesionale. Cu alte cuvinte, o situaţie comparabilă cu cea din unele ţări din estul Europei dinainte de 1989. Ne-am întoarce în timp, într-o perioadă pe care colectiv am refuzat-o la un moment dat şi din cauza faptului că se refuza prezenţa religiei în spaţiul public.

Kettős átvilágítást sürget Tőkés László

Kettős átvilágítást sürget Tőkés László

manna.ro
2010-05-26


A romániai átvilágítási törvény elfogadásának kapcsán az Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács nyilatkozatban kettős átvilágítást sürget. Egyrészt javasolja, hogy az új törvény vonatkozzon az erdélyi magyarság összes meglévő és ezután létrejövő társadalmi-közéleti és politikai testületek tagjaira.

Másrészt az EMNT felkéri az új magyar kormányt, hogy az elszámoltatást terjessze ki a határon túlra is, mivel "az elmúlt nyolc év támogatáspolitikája valós kormányzati és társadalmi ellenőrzés hiányában sokszor a közösségépítés helyett az egypártrendszer és klientúrájának építését szolgálta".

Az EMNT elnöksége üdvözli a Temesvári Kiáltvány 20. évfordulóján megszületett átvilágítási törvényt, melynek értelmében a volt kommunista nomenklatúra tagjai öt évig nem tölthetnek be sem államfői, sem képviselői, sem kormány-, sem polgármesteri vagy alpolgármesteri, sem önkormányzati képviselői, sem bíró vagy ügyészi, sem egyéb állami tisztséget.

"A kettős átvilágítás véget vethet az nemzetromboló testvéri szembenállásnak, külső és belső erőtartalékainkat felélő, de a felelősséget mindig elhárító posztkommunista kétkulacsos politikának" – áll az EMNT szerdán közzétett nyilatkozatában, amelyet Tőkés László elnök és Toró T. Tibor ügyvezető elnök jegyez.

sajtóközlemény

• Az EMNT nyilatkozata a kettős átvilágítás tárgyában – VIDEÓ

Guvernul taie 25% din indemnizatia clericilor

Guvernul adoptă scrisoarea către FMI



Evenimentul Zilei
Cristina Botezatu, Marinela Raţă
26.05.2010.

VEZI CE TAIE GUVERNUL. Guvernul a aprobat, în şedinţa care tocmai s-a încheiat, scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional, care prevede, printre altele, reducerea pensiilor şi salariilor în sectorul bugetar.

Coaliţia de guvernare îşi menţine poziţia privind reducerea cheltuielilor bugetare, a subliniat, la finalul şedinţei de azi, premierul Emil Boc. Guvernul îşi va asuma răspunderea pe două proiecte de lege care cuprind măsurile anunţate.

"Vom propune Guvernului în şedinţa de astăzi adoptarea scrisorii către FMI şi a memoradumului de întelegere cu Uniunea Europeană. Coaliţia îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia, în acest moment, nu majorarea impozitelor şi a taxelor constituie soluţia menţinerii deficitului", a afirmat Emil Boc.

Prim-ministrul a precizat că nu vor fi afectate de aceste măsuri:

• salariul minim pe economie de 600 de lei
• pensia socială minimă garantată de 350 de lei
• venitul minim garantat, care va fi restrâns şi aplicat numai anumitor persoane în nevoie
• bursele studenţilor şi ale elevilor
• alocaţiile copiilor

În plus, Boc a precizat că pensiile speciale vor fi recalculate.

"Romania, chiar şi cu aplicarea acestor măsuri, va avea un deficit de 6,8% în 2010. Această diferenţă de bani trebuie împrumutată de undeva", a subliniat premierul.

Planul de austeritate va fi aplicat şi la nivel înalt, a asigurat Boc, prin reducerea cheltuielilor, a telefoanelor, a sumelor alocate pentru deplasări.

"Măsurile anunţate nu sunt plăcute, dar sunt necesare. Trebuie să asigurăm premisele reluării creşterii economice şi implicit, a reluării creşterii salariilor şi a pensiilor", a mai spus şeful Executivului.

Ce taie Guvernul

• 25% din salariile bugetarilor
• 25% din bursele de cercetare şi cele ale doctoranzilor şi auditorilor de justiţie
• 25% din cuantumul rentei viagere agricole
• 25% din indemnizaţia clericilor şi a sportivilor
• 15% reducerea pensiilor
• 15% din indemnizaţia pentru mame
• anularea facilităţilor acordate pensionarilor pentru transportul în comun şi transportul feroviar
• anularea ajutorului financiar acordat pentru achiziţionarea de cărţi educaţionale

Aceste măsuri vor fi aplicate din luna iunie, adică în mai puţin de o săptămână, după publicarea lor în Monitorul Oficial. Restrângerile bugetare vor fi luate în cacul până la 31 decembrie 2010. În 2011 însă salariile şi pensiile se vor acorda în funcţie de bugetul pe anul viitor.

Potrivit calendarului stabilit de Guvern, cele două proiecte de lege- proiectul pe venituri, prin încadrarea în deficitul bugetar de 6,8% şi proiectul de lege privind stabilirea unei măsuri în domeniul pensilor- vor fi analizate într-o primă lectură, după care se va solicita avizul Consiliului Economic şi Social, ulterior actele normative urmând să ajungă la Parlament.

Boc a asigurat totodată că Guvernul va aloca în continuare bani pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin majorarea cu 46 milioane euro a bugetului alocat Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, şi îi va sprijini pe tinerii care infiinţează prima firmă.

Premierul i-a anunţat pe miniştri că este posibil ca proiectele de legi pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament să fie adoptate într-o reuniune specială care să fie programată pentru duminică.

Bugetarii, grevă pe termen nedeterminat

Scrisoarea de intenţie către Fondul Monetar Internaţional urmează să fie adoptată în şedinţa de Guvern de astăzi, programată pentru ora 15.30. Apoi, în câteva zile, premierul Emil Boc va veni în faţa Parlamentului pentru asumarea răspunderii.

În timp ce Guvernul este hotărât să scadă salariile, pensiile şi ajutoarele sociale, măsuri ce vor fi cuprinse în acordul cu FMI, sindicaliştii pregătesc ample acţiuni de protest. Primii care vor intra în grevă generală, pe termen nedeterminat, pe 31 mai, vor fi angajaţii din învăţământ şi administraţie. Celelalte sectoare bugetare intră în grevă de solidaritate.

"Luni, marţi şi zilele următoare, în celelalte sectoare va începe greva de solidaritate- timp de o zi, angajaţii îşi vor întrerupe activitatea, conform legii. Greva generală va fi declanşată în ziua votării moţiunii de cenzură", a precizat Marius Petcu, preşedintele CNSLR Frăţia. Săptămâna viitoare vor fi organizate, în ţară, pichete şi demonstraţii în faţa prefecturilor şi a primăriilor.

Măsurile anunţate de Guvern au stârnit nemulţumirea mai multor categorii sociale, inclusiv cea a părinţilor, nemulţumiţi de posibila micşorare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Astfel, mamele au ieşit, astăzi, în stradă de la ora 11:00, în Bucureşti, Iaşi şi Braşov.

• Ce se taie, cine e afectat. Citeşte aici versiunea integrală a celor două legi aflate pe masa Guvernului. (Gandul)

Az új fordítású Biblia revíziójának első próbakiadása

Elolvashatja honlapunkon a Biblia legújabb revíziójának első próbakiadását

evangelikus.hu
2010. május 26.

Az 1975-ben megjelent és 1990-ben revideált protestáns új fordítású Biblia legújabb revíziójának első próbakiadását tartja kezében a Tisztelt Olvasó. A Magyar Bibliatársulat 2006-ban kezdett hozzá a revízió előkészítéséhez, az észrevételek gyűjtéséhez. Munkánk most jutott el arra a pontra, hogy az egyházi bibliaolvasó közvélemény elé tárhatjuk a Szöveggondozó Bizottság revíziós munkájának első gyümölcsét, Mózes első könyvét, amelyet reményeink szerint hamarosan Pál apostol Rómaiakhoz írt levelének próbakiadása követ majd.

A bibliai szöveg gondozása során a következő revíziós alapelvekhez igyekeztünk tartani magukat:

1. Figyelembe vettük és értékeltük az 1990 és 2008 között beérkezett észrevételeket és javaslatokat.

2. Meg kívántuk őrizni az új fordítású Biblia alapvető szövegkritikai és fordítási döntéseit (a formális és a dinamikus ekvivalencia kiegyensúlyozott alkalmazása), a bibliai szöveg tagolását és az emelkedett, mai beszélt köznyelvi szintet. Ezeken a területeken csak akkor változtattunk az új fordítás szövegén, ha azt a mai írásértelmezési és fordításelméleti konszenzus megkövetelte.

3. Javítottuk a felismert nyomdahibákat, fordítási tévedéseket és archaikus (a mai beszélt nyelvben már nem használatos) kifejezéseket.

4. Igyekeztünk javítani a fordítás egységességén, következetességén.

5. Törekedtünk a „jó magyarságú” nyelvi megoldásokra, valamint arra, hogy az új bibliai szöveg felolvasva („szószéki használat”) is jól hangozzék. Legfőképpen pedig azt reméljük, hogy a revíziós munka eredményeként Isten igéje még inkább érthetően és tisztábban szólalhat meg magyar nyelven.

Remélve, hogy a most kézbe vett és a hamarosan még megjelenő bibliai könyvek újabb szövege elnyeri a bibliaolvasó egyházi közvélemény tetszését, arra szeretnénk kérni minden érdeklődő testvérünket, hogy pozitív vagy negatív véleményével bátran keressen meg bennünket az info@bibliatarsulat.hu email címen vagy levélben a 1113 Budapest Bocskai út 35. postacímen.

Magyar Bibliatársulat

Próbakiadás letöltése (1Móz):
1moz_proba.pdf 401.0 kB

Catholic Church reburies 'heretic' Nicolaus Copernicus

Catholic Church reburies ‘heretic’ Nicolaus Copernicus with honour

London Times
Richard Owen
May 23, 2010

Nicolaus Copernicus, the “heretical” 16th-century astronomer who was buried in an unmarked grave nearly 500 years ago, was rehabilitated by the Roman Catholic Church this weekend as his remains were reburied in the Polish cathedral where he had once been a canon.

The funeral ceremony at the cathedral in Poland
(Adam Warzawa/EPA)

The ceremonial reburial of Copernicus in a tomb in the medieval cathedral at Frombork on Poland’s Baltic coast is seen as a final sign of the Church’s repentance for its treatment of the scientist over his theory that the Earth revolves around the Sun, declared heretical by the Vatican in 1616.

Copernicus, who lived from 1473 to 1543, died little-known at the age of 70 and was buried in an unmarked grave beneath the floor of the cathedral at Frombork. DNA tests five years ago identified his bones and skull by comparing them with hair found in his books kept at the University of Uppsala in Sweden.

On Saturday the remains were blessed with holy water and ceremonially reburied in the main body of the cathedral under a black granite tombstone describing him as the creator of heliocentrism and decorated with a golden sun encircled by six planets.

The coffin containing the remains
(Adam Warzawa/AFP/Getty Images)

The move comes nearly two decades after the Vatican rehabilitated Galileo Galilei, the Italian astronomer who was persecuted by the Inquisition for developing Copernican theory and forced to recant.

Monsignor Wojciech Ziemba, the local archbishop, said Copernicus had left a legacy of “hard work, devotion and above all scientific genius.” Archbishop Jozef Kowalczyk, the Primate of Poland, said at the ceremony that he deplored the “excesses of zeal” which had led to Copernicus being branded a heretic.

Copernicus was not persecuted in his lifetime for his heliocentric views, which only came later to be seen as a danger to the faith. His treatise, On the Revolutions of the Heavenly Spheres was published shortly before he died on May 21, 1543. The Vatican only struck it from its list of banned books in 1835.

This month the Vatican published the first volume in a series of archive documents relating to the Inquisition. Leen Spruit, a Dutch-born expert on the censorship of science in Rome, told Catholic News Service that Copernicus had been “virtually ignored” by censors until Protestants began praising his work.

Scientific works by Copernicus and Galileo were not condemned until they were published in the vernacular rather than in Latin, he said, “because then they could be more dangerous for a broader audience.”

Trianoni harangzúgás – avagy a tudatlanság bosszúja

Trianoni harangzúgás – avagy a tudatlanság bosszúja

Nemzeti InternetFigyelő
Stoffán György
2010/05/23

Vannak a világon olyan dolgok, szokások, amelyeket nem lehet az emberi elképzelések szerint változtatgatni. Amikor ragaszkodunk nemzeti hagyományainkhoz, tudnunk kell azt, is, hogy e hagyományok nem véletlenül alakultak ki, s régen minden ma már hagyománnyá érett, nemesedett dolognak praktikus okai voltak.

Ilyen a harangozás is. Most, amikor közeledik a trianoni döntés 90. évfordulója, civil szervezetek lépnek föl az egyházakkal szemben, illetve az egyházakat kérve a délután fél ötös harangozásra. Amely egyház nem vállalja a civilek kérését, azt azonnal cionista, kommunistabérenc, magyarellenes és még ki tudja milyen jelzőkkel illetik a sajtóban – a tudatlanok, a mellüket magyarságuk okán, majd beszaggató honfitársaink.

Kezdjük talán a déli harangszóval: Először a kölni egyházmegyei zsinat (1413) rendelte el, de nem minden napra, hanem csak péntekre, Jézus szenvedésének emlékezetére.

1456. június 29-én kelt úgynevezett Imabullájában III. Calixtus pápa (Alfonso Borgia, volt valenciai püspök) az egész egyházra előírta a déli harangszót. Ennek a célja az volt, hogy a muszlimoknál naponta ötször imára hívó imám kiáltásához hasonlóan a keresztényeket is imára szólítsa a magyarországi keresztes seregnek a törökök elleni győzelméért.

Hunyadi János 1456. július 22-én a nándorfehérvári diadal során győzelmet aratott a török sereg felett. A pápa a győzelem örömére módosított a kiadott bullán, melynek új szövege szerint, mivel Isten győzelemre segítette a keresztényeket, a déli harangszó alatt elmondott imák egyben a hálaadás imái is legyenek. Így változott át az eredetileg könyörgésre felszólító déli harangszó a nándorfehérvári győzelemért való hálaadás harangszavává. (Kat. Lex. – a szerk.)

A déli harangszó után térjünk rá a harangok praktikus szerepére. Mikor is harangoztak eleink? Amikor veszedelem közeledett. Akkor félreverték a harangokat, és ebből tudta a nép, hogy közeleg a baj, vagy ég a fél város. Ha örömünnep volt, akkor a tornyokban lakó összes harang dicsérte Istent, mert örömöt adott népének. Ilyenek voltak a hadi győzelmek, a király koronázása, a püspök látogatása, az egyházi ünnepek, s az ünnepi szentmisék alatt, az Úr- felmutatásának pillanata, a feltámadási szertartás végén Krisztus halál feletti győzelmének hirdetése. És sorolhantnók azokat a hagyományos szép ünnepeket, amelyeken az öröm zengett a haragok által, hirdetve a hit erejét és nagyságát. Azonban, ha gyászhírt közölt a közösséggel a harang, akkor a lélekharangot húzták meg, amely csengésével alapvetően nem az örömöt, hanem a fájdalmat közvetítette, s az elhunytért való imádságot kérte, arra hívott fel. Nagypénteken egészen a feltámadásig nincs harangozás, mert a gyász olyan mély, hogy azt csak a Krisztussal való személyes kapcsolat csendjében viselhetjük el – mi keresztény, keresztyén emberek.

Most a trianoni gyásznapra harangzúgást kezdeményeztek a civil szervezetek, de ez nem biztos, hogy helyes. Sőt, ha élesen akarok fogalmazni, akkor azt mondom, hogy helytelen. Ugyanis Trianon nem örömünnep a magyarság számára. Ezen a napon vagy félreverni kellene a harangokat, mint 1920. június 4-én tették, vagy csak a lélekharangokat kellene megszólaltatni. Mert ez a nap gyásznap. Egy nemzet gyászának a napja, amely majdnem egyenlő egy temetéssel, hiszen 90 év után, a magyar nemzet drámai fogyása idején, s az esztelenség korában nem szólalhatnak meg az egykor örömünnepeket hirdető harangok. A lélekharangot pedig nem illendő meghúzni, mert a hazát ugyan feldarabolták, de a nemzet él, és egy – azóta is.

Fáj tehát, amikor durva és oktalan írásokban a Katolikus Egyházat ostorozzák azért, mert az papjaira bízta a harangozás lehetőségét és nem rendelte el központilag a június 4-iki délután fél ötkor tartandó harangozást. Az, hogy melyik egyház hogyan dönt harangozás ügyben, az magánügye az egyházaknak. Hiszen a protestáns testvérek fiatalabbak, mint a Katolikus Egyház, így nem tarthatják, nem ismerik, vagy nem ismerik el azokat az ősi magyar(!) szokásokat, amelyek Szent István óta élnek Magyarországon, a harangozást illetően.

A gyűlölködés még a trianoni harangozást illetően is rendkívül visszataszító, de jellemző is. S talán Trianon kialakulásában is szerepet játszott ez a ma tapasztalható szellemi deviancia. Mert a magyarnak mindig kell valaki, akit ellen szólhat, akit megszólhat vagy gyűlöletét ráöntheti. Ma a Katolikus Egyházra hull a civil társadalom egy részének meglehetősen ostoba, és tudatlanságról árulkodó rágalomözöne, amelyre nem is volna érdemes reagálni, ám azért fogtam tollat, hogy egy krisztusi intelmet közreadjak Trianon évfordulója előtt, ami a harangozás vagy nem harangozás ügyét semmivé foszlatja. Ugyanis Jézus a hívő népnek örökérvényű tanácsot adott:

„És mikor imádkoztok, ne legyetek sokbeszédűek, mint a pogányok, a kik azt gondolják, hogy az ő sok beszédükért hallgattatnak meg.

Ne legyetek hát ezekhez hasonlók; mert jól tudja a ti Atyátok, mire van szükségetek, mielőtt kérnétek tőle.

Ti azért így imádkozzatok: Mi Atyánk, ki vagy a mennyekben, szenteltessék meg a te neved;

Jőjjön el a te országod; legyen meg a te akaratod, mint a mennyben, úgy a földön is.

A mi mindennapi kenyerünket add meg nékünk ma.

És bocsásd meg a mi vétkeinket, miképen mi is megbocsátunk azoknak, a kik ellenünk vétkeztek;

És ne vígy minket kísértetbe (helyesebben, értelmező fordításban: Ne engedj minket olyan helyzetbe, ami kísértébe vihet . Egyszerűbben: Ne engedj minket a kísértésbe, … – NIF szerkesztő), de szabadíts meg minket a gonosztól. Mert tiéd az ország és a hatalom és a dicsőség mind örökké. Ámen!

Mert ha megbocsátjátok az embereknek az ő vétkeiket, megbocsát néktek is a ti mennyei Atyátok.”

(Mt. 6, 7-14)

Jó volna tehát egységesen, a keresztény egyházak tagjainak közösen megfogadni Jézus tanítását, és imádkozni a Miatyánkot… hiszen hit nélkül, és remény nélkül és Istenhez szálló és nemzetünkért esedező imádság nélkül, a Katolikus Egyház gyalázása mellett a harang csupán lelketlen kongatás, díszlet, visszataszító politikai színház. Adja Isten, hogy a pünkösdi szent ünnepen a Szentlélek járja át lelkeinket, és töltse el szíveinket szeretettel, egyetértéssel és igaz hittel, hogy ne a harangozáson múljék a nemzet egysége, hanem a közös imádságon!

Stoffán György

Guvernul Boc reduce cu 25% salariile preotilor

Guvernul Boc reduce cu 25% salariile preoților



Cotidianul
Dan Odagiu
24.05.2010.

Pe lângă diminuarea pensiilor şi a salariilor, măsurile drastice care vor fi aplicate de Guvern de la 1 iunie prevăd eliminarea sau reducerea şi altor beneficii şi ajutoare acordate până acum de stat. Printre acestea se numără indemnizaţia pentru creşterea copilului, bursele de studiu, subvenţiile pentru încălzire, renta viageră, salariile preoților.

Mămicile vor primi cel mai probabil o indemnizaţie pentru creşterea copiilor mai mică cu 25%. Lista tăierilor continuă cu renta viageră a agricultorilor şi cea a sportivilor, care vor fi mai mici din iunie cu 25 de procente. Guvernul nu îi iartă nici pe studenţi şi elevi, dar nici pe cei care fac cercetări ştiinţifice. Aceştia vor primi burse şi indemnizaţii mai mici tot cu 25 de procente. Preoţii vor avea şi ei salariile reduse cu 25%, iar cu aceeaşi valoare vor scădea şi diversele cheltuieli pentru angajaţii din administraţia locală şi centrală. De asemenea Guvernul vrea să economisească bani şi din eliminarea subvenţiilor pentru încălzire sau a biletelor de odihnă pentru pensionari.

Tot de luna viitoare, pensiile speciale ale magistraţilor, demnitarilor, poliţiştilor şi militarilor vor fi recalculate. Angajaţii din companiile de stat care vor fi concediaţi colectiv nu vor mai primii salarii compensatorii.

În schimb, deşi iniţial se vorbea şi de reducerea lor, Guvernul a promis că nu se va atinge de alocaţiile pentru copii şi indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, veteranii de război şi cei care au fost persecutaţi politic.

Nici de salariile angajaţilor din companiile sau regiile de stat Guvernul s-ar putea să nu se atingă. Deşi autorităţile au declarat public că şi acestea vor fi diminuate, Executivul nu a găsit încă o modalitate legală de a face acest lucru.

Biserica si criza

Biserica şi criza

Bihoreanul
Adrian Criş
19.05.2010

Obişnuiţi cu vitregiile de-o istorie întreagă, nu puţine au fost epocile în care românii, nemaigăsind dreptate la domnii ce-i conduc, şi-au căutat alinarea la Domnul. Probabil că mulţi fac la fel şi acum, când asupra neamului s-a abătut o urgie mai aprigă decât puteau prăvăli chiar şi armatele de ocupaţie ale unor puteri străine.

Recenta reacţie a Bisericii Ortodoxe Române faţă cu criza şi cu planul de amarnică sărăcie impus de Vodă Băsescu e însă halucinantă. În loc să ţină cu poporul, înaltele feţe bisericeşti se arată pofticioase să pactizeze cu jefuitorii din tagma politică pentru împărţirea pradei. După ce mai an, când era campanie şi Partidul voia să-şi măsoare pioşenia în talanţi, a primit o grămadă de pomeni din bugetul public, săptămâna trecută, printr-un comunicat al Patriarhiei, Biserica Ortodoxă a cerut Guvernului şi mai mulţi bani pentru ridicarea a noi lăcaşuri de cult, motivând că doar aşa poate ţara să treacă de criză.

"Continuarea lucrului la bisericile în construcţie şi construirea altora noi vor ajuta la depăşirea crizei morale şi spirituale, la fel precum cea economică şi financiară", pretinde Patriarhia. Prin urmare, edificarea de noi biserici "ar crea mai multe locuri de muncă şi ar lupta cu egoismul, prin încurajarea solidarităţii între oameni, şi îi va ajuta pe credincioşi să evite disperarea", zice Biserica Ortodoxă Română.

Să mă ierte Dumnezeu, dar dacă până acum înţelepciunea populară ne sfătuia să facem ce zice popa, nu ce face el, de data asta învăţătura Patriarhiei e nesimţire curată, cinism şi fariseism cât cuprinde.

Nu spun că nu există preoţi învăţaţi şi cu vocaţia de a-şi păstori în cinste mioarele, dar se vede treaba că miniştrii Bisericii nu-s cu nimic mai vrednici decât cei ai Guvernului mirean.

N-am auzit până acum ca Exagerat de Fericitul Daniel să-i îmbărbăteze pe credincioşi ca să înfrunte vremurile cu încredere. În schimb, Cruciaţii arginţilor se reped la mărunţişul rămas după Potopul lui Boc.

M-aş fi aşteptat ca Patriarhul măcar să-l dojenească pe Vodă, să-l roage să nu omoare turma cu zile. Însă nici vorbă! Biserica stă cu ochii pe arginţi şi lăcomeşte la azima săracului, râgâind cu anticipaţie.

Să jinduieşti ortul unui neam căruia i se închid spitale şi şcoli mi se pare o impietate strigătoare la cer, dar iată că ierarhii n-au nicio ruşine în spatele bărbilor, după cum nici simţăminte nu mai au în inimile ofilite dedesubtul crucilor pectorale.

În 20 de ani de libertate, în oraşele şi satele României s-au înălţat 40.000 de biserici, spun statisticile oficiale. Suntem mai aproape de credinţă? Nici pe departe, ci doar popii dintr-însele mai burtoşi cu câte o parohie.

Vai, vouă, chipuri spoite, credeţi că Dumnezeu o să vă ierte?