A következő címkéjű bejegyzések mutatása: RO. Összes bejegyzés megjelenítése
A következő címkéjű bejegyzések mutatása: RO. Összes bejegyzés megjelenítése
2013. augusztus 1., csütörtök
2012. február 12., vasárnap
2012. január 28., szombat
Kis román-magyar csapadék-szótár
- rouă = harmat
- ceaţă = köd
- pâclă = köd, pára, fullasztó meleg
- ploaie = eső
- bură = szemerkélés, szitálás
- burniţă = szitáló eső
- ploaie torenţială = zuhogó eső
- aversă = zápor, záporeső
- ger = nagy hideg, fagy
- ninsoare = havazás, hóhullás
- ploaie de gheaţă = jeges eső
- grindină = jégeső
- măzăriche = hódara, jégdara
- năboi = kásajég
- lapoviţa = havaseső
- brumă = dér, hóharmat
- polei = jégbevonat, jeges lerakódás, jégkéreg, síkosság, zúzmara
- chiciură = zúzmara
- ac de gheaţă = jégtű
- zăpor = jégtorlasz, jégzajlás
- sloi = jégtorlasz, jégtábla
- calotă = jégtakaró, jégmező
- înveliş de zăpadă = hótakaró
- strat de zăpadă = hóréteg
- val de zăpadă = hósánc
- viscol (de zăpadă) = hóvihar, hófergeteg, hófúvás
- rafală = szélroham, zivatar
- vifor = szélvihar
- vijelie = szélvihar
2012. január 25., szerda
Biserici spoite cu bani europeni la Iasi
Biserici spoite cu bani europeni la Iaşi. Află pe ce se duc fondurile nerambursabile FOTO
Adevarul
23 ianuarie 2012.
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei ia 60 de milioane de lei pentru refacerea catedralei. Alte cinci lăcaşe de cult sunt finanţate. Bisericile şi mănăstirile au câştigat cele mai multe proiecte de dezvoltare a turismului în Moldova cu fonduri europene nerambursabile.
2012. január 21., szombat
Mitropolitii de azi ai Bulgariei, fosti turnatori ai 'securitatii'
Mitropoliţii de azi ai Bulgariei, foşti turnători ai ,"securităţii"! Luptau împotriva diversiunii ideologice
Adevarul
18 ianuarie 2012
11 dintre cei 15 mitropoliţi ai Bulgariei au colaborat cu poliţia politică comunistă. Anunţul a fost făcut de o comisie responsabilă cu deschiderea arhivelor serviciilor secrete
Unsprezece din cei 15 mitropoliţi actuali ai Bisericii creştin ortodoxe la care aderă tradiţional peste 80 la sută dintre bulgari au fost colaboratori ai departamentului de ,,luptă împotriva diversiunii ideologice", arată un raport al comisiei de studiere a arhivelor serviciilor secrete comuniste.
Spovedanie atent ascultată
Regimul comunist din Bulgaria supraveghea credincioşii, care dacă nu erau atenţi ce spun la spovedanie puteau avea probleme în cariera profesională. Printre turnători nu figurează şi patriarhul Bulgariei.
Fără consecinţe legale
Deşi dezvăluirea comisiei speciale are doar valoare morală, fără urmări legale pentru persoanele vizate, ea riscă să reaprindă rivalităţile din cadrul Bisericii ortodoxe care se gândeşte la succesiunea liderului Bisericii, patriarhul Maxim în vârstă de 97 de ani.
Turnătorii n-au religie
Comisia a mai anunţat că şi muftiul Mustafa Alich Hadji, fostul muftiu Nedim Guendjev şi alţi un episcop catolic au fost turnătorii poliţiei politice bulgare înainte de 1989.
Din 2007 până astăzi au mai fost devoalaţi foşti colaboratori ai securităţii în rândul diplomaţilor şi politicienilor bulgari, dar cei mai mulţi nu şi-au pierdut postul.
Adevarul
18 ianuarie 2012
11 dintre cei 15 mitropoliţi ai Bulgariei au colaborat cu poliţia politică comunistă. Anunţul a fost făcut de o comisie responsabilă cu deschiderea arhivelor serviciilor secrete
Unsprezece din cei 15 mitropoliţi actuali ai Bisericii creştin ortodoxe la care aderă tradiţional peste 80 la sută dintre bulgari au fost colaboratori ai departamentului de ,,luptă împotriva diversiunii ideologice", arată un raport al comisiei de studiere a arhivelor serviciilor secrete comuniste.
Spovedanie atent ascultată
Regimul comunist din Bulgaria supraveghea credincioşii, care dacă nu erau atenţi ce spun la spovedanie puteau avea probleme în cariera profesională. Printre turnători nu figurează şi patriarhul Bulgariei.
Fără consecinţe legale
Deşi dezvăluirea comisiei speciale are doar valoare morală, fără urmări legale pentru persoanele vizate, ea riscă să reaprindă rivalităţile din cadrul Bisericii ortodoxe care se gândeşte la succesiunea liderului Bisericii, patriarhul Maxim în vârstă de 97 de ani.
Turnătorii n-au religie
Comisia a mai anunţat că şi muftiul Mustafa Alich Hadji, fostul muftiu Nedim Guendjev şi alţi un episcop catolic au fost turnătorii poliţiei politice bulgare înainte de 1989.
Din 2007 până astăzi au mai fost devoalaţi foşti colaboratori ai securităţii în rândul diplomaţilor şi politicienilor bulgari, dar cei mai mulţi nu şi-au pierdut postul.
2012. január 15., vasárnap
Xenofobia lui Eminescu
Xenofobia lui Eminescu
Ziarul de Iasi
Radu PARPAUTA
11/01/2012
Totodata, ii desfid pe aceia care ataca "nationalismul", "xenofobia", "antisemitismul" lui Eminescu de teama ca extremistii actuali ar putea folosi asemenea "port-drapele" contra lor, luindu-si din publicistica eminesciana pasaje pe care sa le instrumenteze ca atare.
„Oricit ne-am da dupa cires - imi spune un amic -, trebuie sa recunoastem ca Eminescu era antisemit." Si nu poti sa nu-i dai dreptate, oricit au incercat si incearca diversi domni, bine intentionati, minati de cele mai pioase sentimente patriotice, sa demonstreze ca nu este asa. Mai mult de atit, se poate spune ca Eminescu era xenofob in genere. Este suficient sa ne amintim de faimoasa Doina: „Cine-au indragit strainii/ Minca-i-ar inima cinii,/ Minca-i-ar casa pustia/ Si neamul nemernicia." Mda, nu e prea „corect politic" Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „aparatori ai valorilor democratice" sa elimine Doina, asa cum in USA se cere ca Tom Sawyer sa fie scos din scoli pentru ca i se adreseaza lui Huck cu „nigger". Cica astfel de cuvinte sint „racially insensitive"!? Sau cum in Franta cercurile socialiste cer ca Louis-Ferdinand Céline, unul din cei mai mari scriitori ai lumii in secolul al XX-lea, sa fie trecut la index pentru ca, printre altele, a scris niste pamflete antievreiesti.
Daca mai este nevoie, mai dau un pasaj eminescian, din multele care se pot da: „Pentru a capatui suma aceasta de bulgari timpi si de grecotei pornoscopi si netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o munca productiva, se creeaza din ce in ce mai multe functiuni cari sa atirne direct de stat." (art. Munca si productie in desfasurare istorica, 22 iulie, 1882). Nu vi se pare o chestiune actuala? Astazi, la fel, se infiinteaza cit mai multe „functiuni cari sa atirne direct de stat", numai ca nu pentru „bulgari timpi" si „grecotei pornoscopi si netrebnici", ci pentru romanasi cu aceleasi atribute. Dar sa trecem...
In acest ultim fragment citat incepem sa intrezarim trasaturile xenofobiei lui Eminescu, cum era antisemitismul sau si care era motivatia acestuia. Conceptia eminesciana a „elementului national" este punctul de plecare. „E scris in cartea veacurilor ca acest element sa determineze soarta si caracterul acestui stat" (Straini de origine romana?, 26 ianuarie 1882). Din acest punct de vedere, spune Eminescu, in Romania de atunci exista o clasa productiva, formata din doua milioane de tarani din „rasa paminteana" si o mica patura neproductiva de diverse ranguri de conducatori ai tarii, in mare parte de „rase straine", de „surtucari" ai satelor si altii din „clasa consumatorilor improductivi".
Iar acest element national, „geniu national" ii spune Eminescu, trebuie ingrijit si respectat, caci, citeaza el din Pravila lui Vasile Lupu: „Cel ce-si vicleneste mosia si neamul mai rau decit ucigasii de parinti sa se certe". In acest scop trebuiau luate masuri administrative vizavi de straini. De pilda, evreii. Pe atunci erau emigranti recenti, multi veniti ilegal, nevorbitori de limba romana, peste 100.000 de mii (foarte mult la o populatie de doua milioane si jumatate de tarani si la o populatie totala de cinci milioane de suflete - vezi art. Mizeria vietii noastre politice, 1879). Antisemitii de atunci (si Eminescu) spuneau ca cetatenia romana nu trebuie acordata evreilor decit pe baza de cereri individuale si fiecare caz in parte sa fie analizat.
Esenta conceptiei lui Eminescu despre evrei este cuprinsa intr-un articol (Daca proiectul majoritatii, 7 iulie 1879): "Nu exista dar romani de rit izraelit, pentru ca nu exista izraeliti cari-n familie sa vorbeasca romaneste, pentru ca nu exista izraeliti cari sa intre in relatii de casatorie cu romanii, c-un cuvint evreul e evreu, se simte evreu si pina acuma nici n-a voit sa fie altceva decit evreu" .
Marius Mioc spune pe blogul sau (eu nu sint aici decit „negustor de vorbe", cum il numeste Eminescu pe ziarist): „Asadar, antisemitismul lui Eminescu este total diferit de cel promovat ulterior de Hitler. Eminescu nu i-a considerat niciodata pe evrei o rasa inferioara, ba chiar le reproseaza ca nu se casatoresc cu romanii (opusul ideilor nazistilor, care se temeau de "spurcarea" rasei superioare si au interzis casatoriile mixte). Din cele scrise de el rezulta ca, odata cu adoptarea de catre evrei a limbii romane (ceea ce s-a si intimplat pe scara larga in veacul 20), incetatenirea evreilor e admisibila".
Pe cei care-l acuza pe Eminescu pentru vederile sale politice ii rog un lucru: sa fie consecventi in principii si sa nu aplice dublul standard. Adica, sa acuze la fel de vehement guvernul israelian, care refuza sa acorde cetatenie israeliana muncitorilor romani din aceasta tara (unii, aflati de multi ani acolo), sau guvernele american, german sau francez, care iau masuri impotriva imigrantilor ilegali (inclusiv expulzari), refuzind sa acorde automat cetatenie tuturor emigrantilor (in SUA, chiar si emigrantii legali au de asteptat destul pentru cetatenie, iar una din conditii este cunoasterea limbii engleze).
Totodata, ii desfid pe aceia care ataca "nationalismul", "xenofobia", "antisemitismul" lui Eminescu de teama ca extremistii actuali ar putea folosi asemenea "port-drapele" contra lor, luindu-si din publicistica eminesciana pasaje pe care sa le instrumenteze ca atare. „Eminescu, insa, nu este responsabil pentru asemenea denaturari", spune Th. Codreanu intr-un articol. „Trebuie combatuti extremistii de azi, iar nu Eminescu!"
Si in final un alt citat din Eminescu, care, iertati-ma, nu prea are legatura cu restul, dar... nu ma pot abtine, e prea frumos. Este despre politicieni: „Creaza-se mari, creaza-se genii politice menite a determina sortile Europei; dar prin tamiia ce si-o aprind ei singuri, impreuna cu multimea lesne crezatoare, aiba si adevarul partea lui, o parte mica, neinsemnata (...), dar o parte esentiala si salutara" (Fondul acestei ere, 10 mai 1881).
Ziarul de Iasi
Radu PARPAUTA
11/01/2012
Totodata, ii desfid pe aceia care ataca "nationalismul", "xenofobia", "antisemitismul" lui Eminescu de teama ca extremistii actuali ar putea folosi asemenea "port-drapele" contra lor, luindu-si din publicistica eminesciana pasaje pe care sa le instrumenteze ca atare.
„Oricit ne-am da dupa cires - imi spune un amic -, trebuie sa recunoastem ca Eminescu era antisemit." Si nu poti sa nu-i dai dreptate, oricit au incercat si incearca diversi domni, bine intentionati, minati de cele mai pioase sentimente patriotice, sa demonstreze ca nu este asa. Mai mult de atit, se poate spune ca Eminescu era xenofob in genere. Este suficient sa ne amintim de faimoasa Doina: „Cine-au indragit strainii/ Minca-i-ar inima cinii,/ Minca-i-ar casa pustia/ Si neamul nemernicia." Mda, nu e prea „corect politic" Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „aparatori ai valorilor democratice" sa elimine Doina, asa cum in USA se cere ca Tom Sawyer sa fie scos din scoli pentru ca i se adreseaza lui Huck cu „nigger". Cica astfel de cuvinte sint „racially insensitive"!? Sau cum in Franta cercurile socialiste cer ca Louis-Ferdinand Céline, unul din cei mai mari scriitori ai lumii in secolul al XX-lea, sa fie trecut la index pentru ca, printre altele, a scris niste pamflete antievreiesti.
Daca mai este nevoie, mai dau un pasaj eminescian, din multele care se pot da: „Pentru a capatui suma aceasta de bulgari timpi si de grecotei pornoscopi si netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o munca productiva, se creeaza din ce in ce mai multe functiuni cari sa atirne direct de stat." (art. Munca si productie in desfasurare istorica, 22 iulie, 1882). Nu vi se pare o chestiune actuala? Astazi, la fel, se infiinteaza cit mai multe „functiuni cari sa atirne direct de stat", numai ca nu pentru „bulgari timpi" si „grecotei pornoscopi si netrebnici", ci pentru romanasi cu aceleasi atribute. Dar sa trecem...
In acest ultim fragment citat incepem sa intrezarim trasaturile xenofobiei lui Eminescu, cum era antisemitismul sau si care era motivatia acestuia. Conceptia eminesciana a „elementului national" este punctul de plecare. „E scris in cartea veacurilor ca acest element sa determineze soarta si caracterul acestui stat" (Straini de origine romana?, 26 ianuarie 1882). Din acest punct de vedere, spune Eminescu, in Romania de atunci exista o clasa productiva, formata din doua milioane de tarani din „rasa paminteana" si o mica patura neproductiva de diverse ranguri de conducatori ai tarii, in mare parte de „rase straine", de „surtucari" ai satelor si altii din „clasa consumatorilor improductivi".
Iar acest element national, „geniu national" ii spune Eminescu, trebuie ingrijit si respectat, caci, citeaza el din Pravila lui Vasile Lupu: „Cel ce-si vicleneste mosia si neamul mai rau decit ucigasii de parinti sa se certe". In acest scop trebuiau luate masuri administrative vizavi de straini. De pilda, evreii. Pe atunci erau emigranti recenti, multi veniti ilegal, nevorbitori de limba romana, peste 100.000 de mii (foarte mult la o populatie de doua milioane si jumatate de tarani si la o populatie totala de cinci milioane de suflete - vezi art. Mizeria vietii noastre politice, 1879). Antisemitii de atunci (si Eminescu) spuneau ca cetatenia romana nu trebuie acordata evreilor decit pe baza de cereri individuale si fiecare caz in parte sa fie analizat.
Esenta conceptiei lui Eminescu despre evrei este cuprinsa intr-un articol (Daca proiectul majoritatii, 7 iulie 1879): "Nu exista dar romani de rit izraelit, pentru ca nu exista izraeliti cari-n familie sa vorbeasca romaneste, pentru ca nu exista izraeliti cari sa intre in relatii de casatorie cu romanii, c-un cuvint evreul e evreu, se simte evreu si pina acuma nici n-a voit sa fie altceva decit evreu" .
Marius Mioc spune pe blogul sau (eu nu sint aici decit „negustor de vorbe", cum il numeste Eminescu pe ziarist): „Asadar, antisemitismul lui Eminescu este total diferit de cel promovat ulterior de Hitler. Eminescu nu i-a considerat niciodata pe evrei o rasa inferioara, ba chiar le reproseaza ca nu se casatoresc cu romanii (opusul ideilor nazistilor, care se temeau de "spurcarea" rasei superioare si au interzis casatoriile mixte). Din cele scrise de el rezulta ca, odata cu adoptarea de catre evrei a limbii romane (ceea ce s-a si intimplat pe scara larga in veacul 20), incetatenirea evreilor e admisibila".
Pe cei care-l acuza pe Eminescu pentru vederile sale politice ii rog un lucru: sa fie consecventi in principii si sa nu aplice dublul standard. Adica, sa acuze la fel de vehement guvernul israelian, care refuza sa acorde cetatenie israeliana muncitorilor romani din aceasta tara (unii, aflati de multi ani acolo), sau guvernele american, german sau francez, care iau masuri impotriva imigrantilor ilegali (inclusiv expulzari), refuzind sa acorde automat cetatenie tuturor emigrantilor (in SUA, chiar si emigrantii legali au de asteptat destul pentru cetatenie, iar una din conditii este cunoasterea limbii engleze).
Totodata, ii desfid pe aceia care ataca "nationalismul", "xenofobia", "antisemitismul" lui Eminescu de teama ca extremistii actuali ar putea folosi asemenea "port-drapele" contra lor, luindu-si din publicistica eminesciana pasaje pe care sa le instrumenteze ca atare. „Eminescu, insa, nu este responsabil pentru asemenea denaturari", spune Th. Codreanu intr-un articol. „Trebuie combatuti extremistii de azi, iar nu Eminescu!"
Si in final un alt citat din Eminescu, care, iertati-ma, nu prea are legatura cu restul, dar... nu ma pot abtine, e prea frumos. Este despre politicieni: „Creaza-se mari, creaza-se genii politice menite a determina sortile Europei; dar prin tamiia ce si-o aprind ei singuri, impreuna cu multimea lesne crezatoare, aiba si adevarul partea lui, o parte mica, neinsemnata (...), dar o parte esentiala si salutara" (Fondul acestei ere, 10 mai 1881).
2012. január 10., kedd
Biserica Sf. Pantelimon din Bucuresti a ars la 50 de metri de Muzeul Pompierilor
Biserica Sf. Pantelimon din Bucureşti a ars la 50 de metri de Muzeul Pompierilor
adevarul.ro
10 ianuarie 2012
Un incendiu a izbucnit, luni seară, la biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti. Turla bisericii s-a prăbuşit. Pompierii s-au luptat peste trei ore să stingă flăcările.
2012. január 5., csütörtök
Malpraxis. Unde e Dumnezeu cand popii gresesc?
Malpraxis. Unde e Dumnezeu când popii greșesc?
Evenimentul Zilei
Mihnea-Petru Pârvu
05 Ianuarie 2012
PROTECŢIE . Unii bolnavi ajung la preot în loc de doctor. Leacuri duhovniceşti în loc de medicamente. Cine plăteşte pentru eroarea unui cleric? Pe timpuri, doar cei dotaţi cu har ajungeau la mânăstire!
Evenimentul Zilei
Mihnea-Petru Pârvu
05 Ianuarie 2012
PROTECŢIE . Unii bolnavi ajung la preot în loc de doctor. Leacuri duhovniceşti în loc de medicamente. Cine plăteşte pentru eroarea unui cleric? Pe timpuri, doar cei dotaţi cu har ajungeau la mânăstire!
2011. december 18., vasárnap
CNSAS, solicitat sa verifice daca Laszlo Tokes a colaborat cu Securitatea
Demers al Partidului Forta Civică
CNSAS, solicitat să verifice dacă Laszlo Tokes a colaborat cu Securitatea
Cotidianul
George Anghel
18.12.2011.
Partidul Forţa Civică a cerut Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să comunice dacă europarlamentarul Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor, a colaborat cu fosta Securitate.
"Solicităm acest lucru deoarece Laszlo Tokes ocupă în prezent un loc în Parlamentul European şi a fost ales recent în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania de către Adunarea Naţională a Delegaţiilor Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania", se arată în comunicarea, către CNSAS, a Partidului Forţa Civică, remisă duminică presei.
Solicitarea vine după ce, în noiembrie anul trecut, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele PC Bogdan Diaconu susţinea că Laszlo Tokes ar fi colaborat cu fosta Securitatea, indicând un angajament şi o notă informativă din 11 septembrie 1975, respectiv 19 noiembrie 1982 ale lui Ladislau Tokes, care ar fi numele real al europarlamentarului. Diaconu mai spunea că PC va cere lămuriri de la CNSAS.
Conform lui Bogdan Diaconu, într-o declaraţie din 1975 se precizează că Ladislau Tokes se angajează să se abţină de la fapte şi acţiuni ostile regimului RSR şi să prevină şi pe alţii să comită asemenea acţiuni. Potrivit lui Diaconu, într-un angajament din anul 1982 acesta se obligă să aducă la cunoştinţa organelor de securitate toate datele şi informaţiile legate de redactarea şi difuzarea revistei "Ellenpontok", iar nota informativă se referea la doi studenţi bursieri originari din Olanda şi mai mulţi studenţi de etnie maghiară de la Institutul Teologic din Cluj-Napoca din perioada 1971-1974.
Cotidianul
George Anghel
18.12.2011.
Partidul Forţa Civică a cerut Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să comunice dacă europarlamentarul Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor, a colaborat cu fosta Securitate.
Solicitarea vine după ce, în noiembrie anul trecut, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele PC Bogdan Diaconu susţinea că Laszlo Tokes ar fi colaborat cu fosta Securitatea, indicând un angajament şi o notă informativă din 11 septembrie 1975, respectiv 19 noiembrie 1982 ale lui Ladislau Tokes, care ar fi numele real al europarlamentarului. Diaconu mai spunea că PC va cere lămuriri de la CNSAS.
Conform lui Bogdan Diaconu, într-o declaraţie din 1975 se precizează că Ladislau Tokes se angajează să se abţină de la fapte şi acţiuni ostile regimului RSR şi să prevină şi pe alţii să comită asemenea acţiuni. Potrivit lui Diaconu, într-un angajament din anul 1982 acesta se obligă să aducă la cunoştinţa organelor de securitate toate datele şi informaţiile legate de redactarea şi difuzarea revistei "Ellenpontok", iar nota informativă se referea la doi studenţi bursieri originari din Olanda şi mai mulţi studenţi de etnie maghiară de la Institutul Teologic din Cluj-Napoca din perioada 1971-1974.
2011. december 2., péntek
Biserica non-stop de la Timisoara primeste credinciosi din toate religiile
EXCLUSIV Biserica non-stop de la Timişoara primeşte credincioşi din toate religiile. Află cum sunt primiţi membrii noi
Adevarul
1 decembrie 2011
Un grup de credincioşi din toate confesiunile se roagă, la orice oră din zi sau noapte, într-o biserică din Timişoara. Ortodocşi, catolici şi neoprotestanţi din toată Timişoara s-au strâns împreună şi au pus bazele unei iniţiative unice în România, dar care există de mai mulţi ani în Europa şi America.
2011. november 28., hétfő
Biserica Ortodoxa Romana si Internetul
- Biserica Ortodoxă Română rupe pactul cu „diavolul“: „Internetul ne aduce cyber-criminalitate şi terorism digital“ (Adevarul)
- Preoţii români - rugaţi de Ministerul Comunicaţiilor să ţină predici despre internet. Ce a răspuns Patriarhia (Jurnalul National)
- Biserica impune a 11-a poruncă: Evitaţi preacurvia pe internet şi cyber-criminalitatea! (Evenimentul Zilei)
- Patriarhia Română se luptă pe internet cu "terorismul digital sub masca anonimatului, manipularea ideologică şi cyber-criminalitatea" (Gandul)
Feliratkozás:
Bejegyzések (Atom)